Sănătatea preventivă în România a devenit un lux dificil accesibil pentru mulți dintre cetățeni în 2026. Deși prevenția reprezintă cea mai sigură metodă de a evita apariția bolilor grave, costurile asociate cu analizele și controalele regulate pot ajunge anual între 1.900 și 6.000 de lei pentru un adult, o sumă echivalentă cu unul sau chiar două salarii medii.
O simulare realizată de clinica CEC Medical arată că costurile pachetului de analize de bază variază în funcție de gen și vârstă, femeile având cheltuieli mai ridicate, datorită investigațiilor suplimentare recomandate. Acest pachet include teste precum hemoleucograma completă, glicemia, profilul lipidic, analizele funcției hepatice, creatinina, VSH și sumarul de urină, costând între 180 și 280 de lei în clinicile private din marile orașe.
În plus, pentru femei se adaugă testul pentru funcția tiroidiană (TSH), vitamina D, iar după vârsta de 40 de ani sunt recomandate EKG-ul și ecografia abdominală. Radu Gănescu, președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice (COPAC), atrage atenția că, deși există asigurări medicale, accesul la multe investigații decontate este dificil, forțând pacienții să le plătească integral.
Conform estimărilor, costurile anuale pentru femei oscilează între 2.850 și 5.710 lei, pentru bărbați între 1.900 și 3.700 lei, iar pentru copii între 460 și 900 lei. Aceste cifre includ analizele, consultațiile, investigațiile imagistice și tratamentele stomatologice.
Din păcate, mulți români ajung să solicite serviciile medicale abia când afecțiunile sunt avansate. România investește doar aproximativ 24 de euro per capita în prevenție, mult sub media europeană, iar cheltuielile totale pe sănătate sunt aproape la jumătate față de media UE. Acest fapt conduce la o rată ridicată a diagnosticului tardiv și a deceselor evitabile în țară, conform dr. Narcisa Calotă, fondator al clinicii CEC Medical.
Problemele sistemului: bariere administrative și acces limitat la servicii decontate
Dr. Daciana Toma, medic de familie și vicepreședinte al Societății Naționale de Medicina Familiei, laureată la Gala Doctorului Digital 2026, explică faptul că, deși în teorie anumite investigații sunt decontate „peste plafon”, în practică pacientul se confruntă cu numeroase obstacole. Ecografiile mamare, mamografiile și investigațiile DEXA preventive sunt aproape imposibil de efectuat în sistemul public, din cauza lipsei furnizorilor în contract cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate.
Medicul subliniază că eliberarea biletelor de trimitere pentru aceste investigații rămâne un efort inutil, dat fiind că unitățile medicale contractate nu pot prelua pacienții. De exemplu, mamografia cu tomosinteză este decontată doar în regim de spitalizare de zi, iar testul DEXA rămâne inaccesibil în rețeaua publică.
Președintele Asociației Pacienților cu Afecțiuni Autoimune, Rozalina Lăpădatu, atrage atenția asupra diferențelor de costuri dintre sexul feminin și masculin, explicând că femeile trebuie să suporte investigații mult mai costisitoare decât bărbații. Mamografiile, de exemplu, sunt mult mai scumpe decât testul PSA pentru bărbați. De asemenea, femeile sunt mai predispuse la afecțiuni endocrine, necesitând monitorizări complexe și constante.
Un alt dezavantaj evidențiat este faptul că statul decontează în principal mamografiile 2D, în timp ce tehnologia 3D cu tomosinteză, esențială pentru detectarea timpurie a tumorilor mici, nu este acoperită și trebuie plătită integral de pacientă.
Buget majorat, dar acces încă limitat
Chiar dacă bugetul destinat prevenției a crescut cu 33% în 2026, ajungând la 1,2 miliarde de lei, realitatea este că această sumă nu asigură accesul facil la investigațiile medicale preventive pentru toți pacienții. Obstacolele birocratice și lipsa furnizorilor contractați limitează efectul pozitiv al acestei creșteri bugetare, afectând direct sănătatea populației.
