Sănătatea rămâne o provocare financiară pentru mulți români în 2026, prevenția fiind adesea inaccesibilă. Potrivit unei analize realizate de clinica CEC Medical, o persoană care decide să investească în monitorizarea regulată a stării sale de sănătate poate ajunge să plătească între 1.900 și aproape 6.000 de lei pe an. Această sumă reprezintă, pentru unii, echivalentul a unul sau două salarii lunare.
Costul investigațiilor preventive variază în funcție de vârstă și sex, femeile suportând cheltuieli mai mari datorită analizelor suplimentare necesare. Pachetul de bază recomandat de medicii de familie include teste precum hemoleucograma, glicemia, profilele lipidice, markerii hepatoci și sumarul de urină, iar prețurile în clinici private din marile orașe sunt situate între 180 și 280 de lei.
La acestea se adaugă investigații specifice, cum ar fi testul TSH pentru funcția tiroidiană, vitamina D, EKG-ul și ecografia abdominală pentru adulții peste 40 de ani. Totuși, accesul la aceste servicii este greu de realizat chiar și pentru cei asigurați, după cum subliniază Radu Gănescu, președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice: „Ai asigurare, dar nu reușești să faci investigațiile necesare, ceea ce te obligă să plătești atunci când ai posibilitatea”.
Tabelul realizat de clinica CEC Medical indică diferențe notabile între costurile serviciilor medicale pentru femei, bărbați și copii, cu un total anual pentru femei situat între 2.850 și 5.710 lei, pentru bărbați între 1.900 și 3.700 lei și pentru copii între 460 și 900 lei. Printre cheltuielile incluse se numără analizele de bază, consultațiile, ecografiile și stomatologia.
România alocă pentru prevenție doar aproximativ 24 de euro pe cap de locuitor, sub jumătate din media europeană, ceea ce se reflectă în diagnosticări tardive și mortalitate ridicată din boli tratabile, explică dr. Narcisa Calotă, fondatoarea clinicii CEC Medical. Acest fapt este cauzat și de problemele sistemului medical, considerate de experți un „dans birocratic” care împiedică accesul la investigații decontate.
Dr. Daciana Toma, vicepreședinte al Societății Naționale de Medicina Familiei și laureată la Gala Doctorului Digital 2026, atrage atenția că, în practică, ecografiile mamare, mamografiile și investigațiile DEXA preventive sunt greu accesibile prin sistemul de asigurări. „Este aproape inutil să eliberez bilete de trimitere pentru mamografii pentru că nu găsesc furnizori cu contract CNAS. Mamografia cu tomosinteză este decontată doar în internare de zi, iar DEXA este practic inaccesibilă prin casele de asigurări”, explică medicul.
Pe lângă aspectele financiare, femeile se confruntă cu nevoi specifice suplimentare. Rozalina Lăpădatu, președinta Asociației Pacienților cu Afecțiuni Autoimune, punctează costurile ridicate ale mamografiilor comparativ cu analizele PSA pentru bărbați, precum și predispoziția crescută la afecțiuni endocrine, care impun monitorizare frecventă. Statul decontează în principal mamografiile 2D, în timp ce tomosinteza 3D – esențială pentru depistarea timpurie a tumorilor – rămâne o cheltuială suportată direct de pacient.
Deși bugetul destinat prevenirii a crescut cu 33% în 2026, atingând 1,2 miliarde de lei, discrepanțele dintre alocările bugetare și realitatea accesului la servicii medicale subvenționate persistă, afectând în special investigațiile esențiale pentru diagnostic precoce și tratament eficient.
