Puțini dintre cei care tranzitează astăzi Gara de Sud din Ploiești cunosc istoria impresionantă a acestui important nod feroviar. Cu peste un secol în urmă, aici erau întâmpinați regi, țari și personalități europene importante, iar gara era un simbol al progresului și modernității orașului. Istoricul Lucian Vasile oferă o privire detaliată asupra acestei istorii, în cadrul unui material realizat de Observatorul Prahovean.
Inaugurarea și impactul asupra Ploieștiului
Prima clădire a Gării de Sud a fost deschisă oficial pe 13 septembrie 1872, concomitent cu punerea în funcțiune a magistralei București – Ploiești – Buzău – Galați – Roman. La momentul respectiv, arhitectura gara se impunea prin măreția sa, fiind una dintre cele mai remarcabile construcții din oraș. Calea ferată nu era doar o infrastructură de transport, ci un veritabil catalizator al schimburilor culturale și al dezvoltării rapide, potrivit lui Lucian Vasile.
Un reper al monarhiei românești
Timp de aproape 70 de ani, Gara de Sud a fost o oprire esențială pentru regii României – de la Carol I până la Mihai I. Având în vedere că Peleșul a fost reședința regală de vară, trenul reprezenta principalul mijloc de deplasare, iar sosirile în Ploiești erau însoțite de festivități elaborate. Peronul era decorat cu gărzi de onoare, fanfare și mulțimi entuziaste, transformând gara într-un focar al vieții publice locale în acea perioadă.
Vizita țarului Alexandru al II-lea: un episod diplomatic de răsunet
Un moment istoric marcant s-a petrecut pe 25 mai 1877, pe timpul Războiului de Independență, când țarul Alexandru al II-lea al Rusiei a poposit la Gara de Sud. Ploieștiul a devenit astfel, temporar, reședința familiei imperiale ruse. Trenul țarului a fost întâmpinat cu salve de tun și ceremonii fastuoase, inclusiv o gardă de onoare bulgară. La ieșirea din gară, suveranul a fost primit conform tradiției românești, cu reprezentante în costume populare.
Restaurantul Gara de Sud, rival pentru Casa Capșa din București
În aripa vestică a gării funcționa un restaurant renumit, condus de Constantin Dobrogeanu-Gherea, personalitate marcantă a vremii. Acest local atrăgea între 400 și 1.000 de clienți zilnic și era considerat egal cu prestigiosul Casa Capșa din Capitală. Pentru a crește timpul staționării trenurilor, Dobrogeanu-Gherea răsplătea angajații CFR, oferindu-le mici atenții. Printre clienții celebri s-a numărat și regele Carol I, care a elogiat localul în 1897, apreciind și produsele de patiserie servite.
Distrugerea și schimbarea radicală după război
Cea mai dramatică pagină din istoria Gării de Sud s-a scris pe 31 mai 1944, când un atac aerian masiv al forțelor anglo-americane a avut ca efect devastarea aproape completă a gării. Situată pe o rută strategică pentru logistica armatei germane, clădirea impunătoare, comparată adesea cu gara din Verona, a fost distrusă iremediabil. Pierderile materiale au fost evaluate la peste 200 de milioane de lei, marcând sfârșitul unei epoci.
Ulterior, gara a fost reconstruită, însă în stil sovietic, pierzându-și caracterul original și fastul care o făceau un simbol al orașului și un loc plin de istorie și amintiri.
