Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) a reprezentat o oportunitate majoră pentru modernizarea sistemului medical românesc, incluzând construcția sau reabilitarea a 49 de unități spitalicești. În realitate, la puțin timp înainte de termenul limită al PNRR, doar șapte astfel de proiecte mai sunt active, iar din acestea, doar trei au fost complet finalizate.
Inițial, Guvernul României și Comisia Europeană au stabilit obiective ambițioase pentru dezvoltarea infrastructurii medicale în aproximativ șase ani. Pe parcurs, însă, au intervenit modificări semnificative, iar o bună parte dintre investiții au fost amânate sau abandonate, astfel încât s-a ajuns la o listă mult redusă de spitale finanțate.
Stadiul actual al proiectelor spitalicești PNRR
Conform datelor comunicate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), din cele șapte proiecte rămase în cadrul PNRR, trei sunt deja finalizate: Cazarma 1044 din Sibiu, Cazarma 1053 din Craiova și corpul nou al Spitalului „Prof. Dr. Agrippa Ionescu” din Balotești.
În ceea ce privește restul, stadiul lucrărilor este avansat, fiind în „etapa finală” de execuție, dar încă nefinalizate complet. Astfel, Spitalul Județean de Urgență Bistrița are corpul nou gata, iar reabilitarea clădirii vechi este pe ultima sută de metri. Spitalul Clinic Județean Cluj se află la 93% din realizare, iar Centrul Chirurgical Cardiovascular din cadrul Institutului de Urgență pentru Boli Cardiovasculare și Transplant Târgu Mureș, precum și Centrul de Diagnostic și Tratament al Tuberculozei Zerlendi din București, sunt și ele aproape gata, însă conform datelor oficiale progresul pentru Zerlendi este de doar 51%.
De ce au fost reduse investițiile de la 49 la 7 spitale?
Schimbările majore au început în 2023, când Guvernul condus de Nicolae Ciucă a renegociat cu Comisia Europeană, reducând numărul de spitale finanțate de la 49 la 27. Ulterior, în iulie 2025, lista a fost restrânsă și mai mult, până la cele șapte spitale care pot fi finalizate până la termenul limită 31 august 2026.
Ministerul Investițiilor a subliniat că această selecție s-a bazat pe o metodologie riguroasă și a avut în vedere fezabilitatea concretă a proiectelor, evitându-se astfel investițiile imposibil de finalizat în timp util. În ultima perioadă, România a renunțat și la construirea unui nou corp la Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sf. Apostol Andrei” din Constanța.
Deși condițiile PNRR impun termene stricte, realizările în domeniul sănătății rămân modeste față de planurile inițiale, iar analiza actuală indică obstacole semnificative în implementarea proiectelor majore de infrastructură medicală din România.
