Diferențele de preț între produsele destinate femeilor și cele pentru bărbați, cunoscute sub numele de „pink tax” sau „taxa roz”, reprezintă un fenomen studiat de numeroși specialiști. Unul dintre cele mai relevante studii realizate în New York a comparat peste 800 de produse comercializate de circa 100 de branduri și a concluzionat că produsele pentru femei sunt, în medie, cu aproximativ 7% mai scumpe decât echivalentele lor masculine.
Aceste diferențe de preț sunt identificate într-o gamă largă de articole, de la șampoane și geluri de duș, la aparate de ras și articole vestimentare. Romina Nicoară, expertă în marketing organic, confirmă existența acestui fenomen, precizând că nu este vorba despre o „taxare directă” a femeilor, ci despre un mecanism mai complex care implică brandingul, strategiile de marketing și comportamentul consumatorilor.
„Nu este o conspirație, ci un sistem subtil în care prețurile sunt stabilite pe baza a ceea ce consumatorii sunt dispuși să plătească”, explică Nicoară. Ea subliniază că, deși costurile de producție pot fi similare, diferența de preț reflectă în mare măsură percepția valorii produselor și modul în care acestea sunt promovate.
Un exemplu elocvent este situația din Marea Britanie, unde după eliminarea taxei pe absorbante în 2021, prețurile la raft nu au scăzut, indicând faptul că retailerii au păstrat marja de profit, considerând că femeile vor plăti în continuare prețuri mai ridicate pentru aceste produse.
Impactul factorilor vizuali și a comportamentului consumatorului
Produsele destinate femeilor sunt adesea proiectate să atragă prin ambalaje colorate, parfumuri delicate și campanii care promovează ideea de „grijă de sine” sau „răsfăț”. Deși aceste elemente pot justifica parțial diferențele de preț, conform expertului, ele nu acoperă integral decalajul existent.
Mai mult, comportamentul consumatorilor contribuie semnificativ la menținerea acestor diferențe. Aproximativ 78% dintre femei aleg produsele dedicate lor, chiar dacă cele pentru bărbați sunt practic identice. În acest context, companiile preferă să nu scadă prețurile, știind că cererea pentru produse feminine rămâne ridicată.
Pe lângă aspectele comerciale, există și o componentă socială: femeile pot evita să cumpere produse destinate bărbaților din motive legate de percepția socială și inconfort, ceea ce, de asemenea, susține prețurile mai ridicate.
Exemple concrete ale fenomenului „pink tax”
Un exemplu frecvent invocat este cel al aparatelor de ras, unde variantele pentru femei pot costa cu până la 30% mai mult, deși diferențele tehnice sunt minime sau inexistente, iar costul suplimentar se datorează în principal designului și culorii.
De asemenea, în sectorul serviciilor, diferențele pot fi chiar mai mari: o cămașă feminină la curățătorie chimică poate costa cu până la 90% mai mult decât una masculinǎ, evidențiind impactul extins al acestei „taxe” asupra bugetului zilnic al femeilor.