Pe 7 august 2026, în jur de 100 de militari români, însoțiți de șase avioane F-16, au revenit în țară după o misiune dificilă desfășurată în Lituania. Timp de patru luni, aceștia au operat în nord-estul Alianței Nord-Atlantice, îndeplinind misiuni de Poliție Aeriană. Aceste operațiuni au o importanță sporită de la începutul conflictului din Ucraina în 2014, când Rusia a anexat ilegal Peninsula Crimeea.
Comandorul Mihăiță Marin, pilot cu experiență încă din 2004 și instructor F-16, povestește despre ziua de 19 mai, când căpitanul comandor Costel Pavelescu a reușit pentru prima oară în istoria recentă a Forțelor Aeriene Române să doboare o dronă în zbor, care a intrat ilegal în spațiul NATO. „A fost un moment de mare satisfacție, confirmând atât capacitatea noastră cât și angajamentul de a ne apăra teritoriul. Totodată, am adus un plus de recunoaștere României în contextul Alianței NATO,” a declarat comandorul.
Forțele Aeriene Române au îndeplinit de-a lungul timpului patru misiuni de Poliție Aeriană în spațiul baltic, cea mai recentă fiind în 2025. Colonelu Marius Robuleț, șef de Stat Major la Baza 86 Aeriană „Locotenent aviator Gheorghe Mociorniță” de la Borcea, care a condus detașamentul „Carpathian Vipers”, s-a arătat mulțumit de rezultatele obținute și de capacitatea echipei de a duce la bun sfârșit toate misiunile primite.
Baza 86 Aeriană din Borcea este una dintre cele trei escadrile de F-16 ale Forțelor Aeriene Române, răspunzătoare de supravegherea și apărarea spațiului aerian estic al țării. Numai în 2026, piloții români și aliații NATO au monitorizat aproximativ 30 de drone care au încălcat spațiul aerian național, iar trei dintre acestea au fost doborâte luna trecută, inclusiv una la doar cinci minute după ce a pătruns în România, conform ministrului Apărării, Radu Miruță.
Comandorul Mihăiță Marin explică schimbările majore în pregătirea piloților, care acum includ tactici și proceduri specifice pentru interceptarea dronelor. El subliniază că instruirea continuă pentru a face față atât amenințărilor reprezentate de drone, cât și unor posibili inamici convenționali.
Procesul interceptării și doborârii unei drone
Trebuie menționat că în luna iulie au fost doborâte trei drone străine care au pătruns ilegal în România. Una dintre acestea a fost o dronă Shahed, ale cărei resturi au fost prezentate ambasadorului Rusiei la București într-un gest simbolic de Ministerul Român de Externe. Fiecare caz de încălcare a spațiului aerian a fost tratat cu seriozitate, fiind deschise dosare penale corespunzătoare pentru aceste incidente.
În timpul misiunii, piloții primesc semnale de la radare cu rază de acțiune de sute de kilometri. Dacă apare o amenințare, cum ar fi o dronă intrată neautorizat, alarma sună imediat, iar piloții aflați în serviciu se mobilizează rapid. Ei trebuie să decoleze în cel mult 15 minute, avioanele fiind menținute în stare de luptă permanentă de echipele tehnice calificate.
Piloții sunt conectați la două centre de comandă, unul aflat în România și un al doilea dispus în cadrul rețelei NATO, coordonându-și acțiunile pentru o eficiență maximă în interceptarea țintelor.
