Într-un interviu recent, Mihai Bundoi, responsabil cu Afacerile Ştiinţifice şi Medicale în cadrul Philip Morris România, a detaliat diferenţele fundamentale dintre procesul de ardere a tutunului și cel de încălzire, utilizat pentru produsele fără fum. El a subliniat importanţa evaluării bazate pe studii ştiinţifice riguroase în înţelegerea impactului acestor tehnologii.
Produsele tradiţionale ard tutunul la temperaturi ridicate, peste 800°C, ceea ce duce la formarea unor substanţe toxice precum monoxidul de carbon. În schimb, la produsele cu tutun încălzit, tutunul este prelucrat la temperaturi mult mai scăzute, între 320 și 350°C, evitându-se procesul de ardere. Acest aspect a fost explicat în detaliu de Mihai Bundoi, care a evidenţiat că procesele sunt atent controlate şi diferă fundamental din punct de vedere fizico-chimic.
Philip Morris International a dezvoltat un program amplu de cercetare ce acoperă analiza chimică, toxicologică şi clinică a produselor fără fum, precum și studii privind obiceiurile consumatorilor și efectele asupra sănătăţii publice. Aceste cercetări sunt validate de experţi independenţi şi autorităţi internaţionale, conform afirmaţiilor expertului.
Clarificările privind nicotina au fost un alt punct important al discuţiei. Nicotina, deşi adictivă, nu este considerată cancerigenă. Problema principală a fumatului rămâne fumul produs prin ardere. Produsele cu nicotină sunt destinate exclusiv fumătorilor adulţi care nu pot renunţa la fumat, oferindu-le o alternativă cu emisii reduse, în special fără monoxid de carbon.
Diferenţele între fumătorii de ţigarete obişnuite şi utilizatorii produselor cu tutun încălzit sunt evidente: emisiile toxice sunt reduse semnificativ în cazul produselor fără fum. Totuși, idealul rămâne renunţarea completă la fumat. Pentru cei care continuă să fumeze, trecerea la alternative fără fum reprezintă o opţiune mai bună, a subliniat Mihai Bundoi.
Reducerea riscurilor („harm reduction”) și combaterea dezinformării
Conceptul de "harm reduction" este aplicat în ţări precum Japonia, Suedia și Marea Britanie și promovează o serie de strategii pragmatice pentru diminuarea impactului negativ al unor obiceiuri nocive, atunci când renunțarea completă nu este realistă. Conceput ca un complement al prevenţiei și renunţării, acest concept sprijină şi utilizarea alternativelor fără fum de către fumătorii adulţi.
Potrivit reprezentantului Philip Morris România, dezinformarea legată de acest concept circulă frecvent în mediul online, influenţată de perspective ideologice. Reducerea riscurilor ajută fumătorii să ia decizii informate şi să opteze pentru produse mai puţin nocive, ceea ce poate contribui la îmbunătăţirea sănătăţii publice.
Transformarea sustenabilă a fabricii Philip Morris din Otopeni
Investiţiile majore realizate în fabrica din Otopeni, începând cu 2016, au însumat circa 730 de milioane de dolari. Modernizarea completă a echipamentelor, digitalizarea şi automatizarea proceselor au fost însoţite de instruirea angajaţilor pentru operarea noilor tehnologii.
Fabrica utilizează inteligenţa artificială pentru optimizarea producţiei, dispune de panouri fotovoltaice cu o capacitate de 3,4 MW și implementează practici avansate de reciclare, astfel încât niciun reziduu să nu ajungă la groapa de gunoi. Aceste măsuri subliniază angajamentul companiei faţă de sustenabilitate.
Unitatea din Otopeni produce rezerve de tutun pentru peste 50 de pieţe de pe cinci continente, inclusiv Japonia, iar peste 90% din producţie este destinată exportului. Calitatea produselor este recunoscută pe plan internaţional, iar succesul transformării a depins în mare măsură de pregătirea personalului, atrage atenţia Raluca Ghineraru, Manager Open+ la Philip Morris România.
