Philip Hammond, fost ministru de externe al Marii Britanii, atrage atenția că președintele american Donald Trump riscă să piardă credibilitate dacă nu reușește să concretizeze un rezultat pozitiv în negocierile privind un nou acord nuclear cu Iranul.
Trump a criticat în repetate rânduri acordul nuclear din 2015, semnat sub administrația Obama, calificându-l drept „unul dintre cele mai proaste” și „unilateral”. Însă, în prezent, eforturile sale de a negocia o înțelegere nouă cu Teheranul, potrivit unuia dintre arhitecții înțelegerii de bază, par să conducă la un acord cu termeni mai puțin favorabili Statelor Unite decât cel precedent, pe care Trump l-a denunțat și din care a retras SUA în 2018.
Hammond subliniază că poziția Iranului în negocieri este mult mai puternică față de acum zece ani, iar noile condiții par a fi mai acceptabile pentru Teheran, în detrimentul intereselor americane. „Nici SUA, cea mai puternică armată din lume, nu a reușit să oprească programul nuclear iranian, iar țara rămâne sub sancțiuni severe de peste patru decenii fără a ceda în fața presiunilor”, a explicat el.
Ce a reprezentat acordul nuclear JCPOA
Acordul JCPOA (Joint Comprehensive Plan of Action) semnat în iulie 2015 la Viena între Iran și grupul P5+1 (SUA, Rusia, China, Marea Britanie, Franța și Germania) prevedea restricții importante pentru programul nuclear iranian, inclusiv limitarea îmbogățirii uraniului la 3,67%, reconversia instalației Fordo și modificarea reactorului de la Arak, împiedicând astfel dezvoltarea armelor nucleare. În schimb, sancțiunile impuse Iranului au fost ridicate, iar miliarde de dolari au fost deblocate.
În 2018, SUA s-au retras unilateral din acord, iar oficialii occidentali au afirmat că Iranul respecta angajamentele asumate, dar Trump a susținut că înțelegerea nu oprea programul nuclear și nici finanțarea terorismului de către regimul iranian.
Stadiul actual al negocierilor și principalele provocări
Potrivit unor surse citate de Axios și The New York Times, obiectivul american este împiedicarea Iranului să utilizeze peste 2.000 de kilograme de uraniu îmbogățit stocate în instalații subterane, dintre care 450 de kilograme la nivel de puritate foarte ridicat (60%). SUA ar propune un moratoriu de 20 de ani, pe când Iranul oferă doar cinci ani.
O posibilă soluție de compromis prevede transferul unei părți din uraniul îmbogățit într-o țară terță, iar restul ar urma să fie diluat sub control internațional, dar negocierile rămân dificile.
În acest context, președintele iranian Masoud Pezeshkian a declarat că Washingtonul nu are dreptul să restricționeze programul nuclear al Iranului și că niciun motiv legal sau moral nu justifică o asemenea măsură. „Cine este Trump să priveze o națiune de drepturile sale?” a întrebat el retoric, reafirmând poziția fermă a Teheranului în disputele cu SUA.
