Vicepremierul Oana Gheorghiu a adus în atenție duminică situația companiei de stat Petrotrans SA, care, în ultimii 19 ani, a fost practic inactivă, dar a continuat să existe oficial, generând cheltuieli semnificative pentru statul român.
Potrivit oficialului, activitatea Petrotrans a fost suspendată în 2005, însă compania nu a fost radiată din registrele oficiale, iar acest fapt a dus la o situație de blocaj administrativ prelungit. „Această companie a murit de trei ori,” a afirmat Gheorghiu, subliniind că inacțiunea autorităților a avut consecințe financiare mult mai grave decât orice decizie, chiar și proastă, ar fi generat.
Petrotrans SA a fost o entitate de stat care administra o rețea de 1.800 km de conducte destinate transportului de produse petroliere. În prezent, această infrastructură este aproape complet distrusă, în mare parte scoasă din uz și chiar demontată de hoți, în timp ce statul plătește în continuare chirie anuală pentru terenurile pe care se aflau conductele – aproximativ 27.960 de euro pe an.
Originea problemelor Petrotrans datează din 1996, când guvernul a integrat activitatea companiei în Petrom, dar a uitat să o scoată din lista companiilor disponibile pentru privatizare. Acțiunile companiei au fost tranzacționate pe RASDAQ, deși aceasta nu mai funcționa efectiv, iar nimeni nu a fost tras la răspundere pentru această situație. În 2005, compania a fost desemnată operator licențiat fără să primească însă concesiunea necesară, ceea ce a dus la încetarea efectivă a activității acesteia.
În paralel cu problemele administrative, Petrotrans a fost afectată de furturi în masă. În anul 2000, o primă rețea de hoți a fost descoperită, dar fenomenul a continuat să crească, cu implicarea chiar a unor membri ai forțelor de ordine. În 2004, o conductă special instalată sub Canalul Dunăre-Marea Neagră a fost prilej pentru furturi în valoare de peste 80 de milioane de euro doar în acel an.
În 2007, compania a intrat în faliment, rețeaua fiind deja distrusă fizic iar stocurile nevandabile. În 2012, Curtea Supremă a condamnat 56 de persoane, inclusiv polițiști și jandarmi, pentru complicitate la furturi, însă paguba oficială recunoscută a fost minimă comparativ cu pierderile reale. Între timp, lichidatorul a reușit să recupereze doar o parte infimă din active, în timp ce terenurile au rămas nevândute cu zecile de ori.
Până în 2019, procedura de lichidare a rămas nefinalizată din cauza contestării unei creanțe minore, iar o instituție a statului a blocat închiderea oficială a falimentului. „O instituție a statului blochează închiderea falimentului unei companii a statului, în detrimentul altor instituții,” a mai spus Gheorghiu.
Astfel, Petrotrans continuă să existe pe hârtie, generând cheltuieli pentru bugetul de stat, în contextul unei administrații ineficiente și al unei supravegheri deficitare. Vicepremierul a apelat la necesitatea unei reforme profunde în modul de gestiune a companiilor de stat, pentru a preveni ca astfel de situații să se repete.
