Vicepremierul Oana Gheorghiu a prezentat, duminică, o situație alarmantă privind compania de stat Petrotrans SA, care, deși nu mai desfășoară activitate din anul 2005, încă există în documentele oficiale în anul 2026. Gheorghiu a caracterizat situația drept o „moarte” repetată a companiei, care a „murit de trei ori” în ultimele două decenii, însă continuă să afecteze bugetul public prin costuri inutile.
Potrivit oficialului, Petrotrans nu a fost niciodată listată pe bursă și a rămas sub control exclusiv al statului, fiind lipsită de transparența și supravegherea necesare. Compania deținea o rețea importantă de aproximativ 1.800 de kilometri de conducte pentru transportul produselor petroliere, însă infrastructura a fost în mare parte distrusă, iar începând cu anul 2005, conducta nu mai este utilizată. Vicepremierul a atras atenția că, în acest context, statul plătește anual aproape 28.000 de euro pentru terenurile pe care se află conductele, deși acestea au fost demontate și furate în decursul anilor.
Problemele companiei au început încă din 1996, când guvernul a desființat entitatea care opera conductele, integrând-o în Petrom, dar fără a exclude Petrotrans de pe lista companiilor destinate privatizării. Această omisiune a făcut posibilă tranzacționarea acțiunilor unei societăți care nu mai funcționa, fără ca vreun responsabil să fie tras la răspundere. În 2005, Petrotrans a fost desemnată operator licențiat printr-o ordonanță guvernamentală, dar i-a fost refuzată concesiunea necesară pentru operare, ceea ce a dus la încetarea activității din cauza unei neclarități administrative.
Pe lângă aceste dificultăți, Petrotrans a fost ținta unor furturi organizate și tolerate în mod suspect. În anul 2000, o patrulă a Jandarmeriei a identificat prima rețea de furturi din conductele companiei, fenomen care a escaladat cu complici atât din rândul poliției, cât și al altor instituții, facilitând un adevărat jaf sistematic ce a provocat pagube de zeci de milioane de euro. Un incident notabil a avut loc în 2004, când hoții au instalat o conductă ilegală sub Canalul Dunăre-Marea Neagră pentru aprovizionarea barjelor.
În 2007, compania a intrat oficial în faliment, deși rețeaua era fizic inoperabilă, iar stocurile erau nevandabile. Procesul judiciar a condus la condamnarea a 56 de persoane, inclusiv politicieni și jandarmi, pentru complicitate la furt. Pagubele oficial recunoscute de instanță au fost însă extrem de subestimate, în raport cu dimensiunea reală a fraudei. Deși s-au recuperat sume importante din vânzarea activelor, multe terenuri rămân blocate în procedura de licitație sau nevalorificate.
Chiar și după finalizarea raportului lichidatorului în 2019, închiderea procedurii este amânată de către Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului, care susține existența unei creanțe foarte mici ce blochează finalizarea falimentului. Această situație a fost criticată de vicepremier ca fiind un exemplu al unor blocaje instituționale care afectează interesele statului român.
Pe fondul acestor evenimente, Petrotrans SA continuă să fie o prezență formală cu impact negativ asupra finanțelor publice, în ciuda faptului că nu desfășoară activitate și că infrastructura sa este distrusă. Oana Gheorghiu subliniază necesitatea unei reforme profunde în gestionarea companiilor de stat pentru prevenirea unor astfel de situații în viitor.
