Ungaria și Slovacia au anunțat joi reluarea livrărilor de petrol rusesc prin conducta Drujba, după o suspendare de trei luni care a generat tensiuni diplomatice între cele două state și Ucraina, informează agenția Reuters.
Conducta Drujba a devenit un punct critic în contextul geopolitic european după ce livrările au fost sistate, ca urmare a avarierii suferite după un atac cu drone atribuit forțelor ruse, la finalul lunii ianuarie. Această situație a creat un conflict între Budapesta și Bratislava pe de o parte și Kiev, pe de altă parte.
Premierii proruși ai celor două țări, Viktor Orban (Ungaria) și Robert Fico (Slovacia), au acuzat autoritățile ucrainene de întârzierea lucrărilor de reparație. În contrast, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a criticat apropierea celor două guverne față de Rusia, în contextul opoziției lor față de sprijinul financiar acordat Ucrainei de Uniunea Europeană și față de al 20-lea pachet de sancțiuni împotriva Moscovei.
După negocieri, transportul de petrol prin conducta care străbate teritoriul ucrainean a fost restabilit miercuri. Viktor Orban, aflat în ultimele zile ale mandatului său după pierderea alegerilor din 12 aprilie, a renunțat la veto, permițând astfel aprobarea unui împrumut european în valoare de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina.
Confirmarea redeschiderii Livrărilor a venit joi dimineață atât din partea companiei petroliere ungare MOL, cât și a autorităților slovace. Guvernul slovac a anunțat că estimează recepționarea a aproximativ 119.000 de tone de petrol prin Drujba până la sfârșitul lunii în curs.
Într-un mesaj public, prim-ministrul slovac Robert Fico a salutat reluarea fluxului de petrol și a subliniat că „un cadru serios de colaborare între Ucraina și Uniunea Europeană a fost consolidat recent prin acordul privind împrumutul și redeschiderea conductei Drujba”. Fico rămâne singurul lider din UE și NATO cu o poziție deschis prorusă, în pofida schimbărilor politice din regiune, după înlocuirea lui Orban.
În prezent, guvernele Ungariei și Slovaciei sunt singurele din UE și NATO care continuă să depindă de petrolul și gazele naturale provenite din Rusia, în ciuda presiunilor Bruxelles-ului de a reduce această dependență energetică, utilizată frecvent de Moscova în tactici geopolitice.
