În urma căderii Guvernului condus de Ilie Bolojan, partidele parlamentare se află în căutarea unor formule noi de majoritate, confruntându-se cu diferențe profunde greu de reconciliat. Printre opțiunile analizate se regăsesc un cabinet tehnocrat, o refacere a coaliției PSD-PNL cu PSD într-o poziție dominantă sau fragmentarea PNL.
Potrivit politologului Lucian Dârdală, evoluția depinde în mare măsură de demersurile interne din PNL. Acesta susține că presiunea venită din teritoriu ar putea determina partidul să rămână la guvernare, chiar dacă acest lucru ar implica o colaborare cu PSD. Totodată, Dârdală considera că scenariul cel mai probabil este formarea unui guvern nepartinic, sprijinit de ambele partide majore, PSD și PNL.
Lucian Dârdală subliniază: „Ambele formațiuni ar putea susține o echipă tehnocrată pe termen limitat, având ca obiective prioritare aderarea la OCDE și finalizarea proiectului SAFE. Un premier independent este esențial pentru crearea unei coaliții prooccidentale, așa cum dorește și președintele Nicușor Dan.”
Politologul exclude în mod categoric o alianță oficială între PSD și AUR, în baza declarațiilor publice ale președintelui Nicușor Dan, care a refuzat sprijinul AUR pentru un viitor premier. De asemenea, un guvern minoritar PSD sprijinit de AUR este văzut cu șanse reduse de succes.
Dârdală propune ca Guvernul să funcționeze într-un regim interimar, evitând proiectele care ar putea crea tensiuni între susținătorii săi și asumându-și un profil prooccidental cu implicarea președintelui Nicușor Dan în responsabilitatea guvernamentală.
În ceea ce privește structura internă a PNL, expertul nu exclud o posibilă divizare a partidului, similară cu modelul ALDE, cu o facțiune care ar putea coopera cu PSD. Totuși, Dârdală consideră puțin probabil ca Ilie Bolojan să părăsească partidul pentru a înființa o formațiune nouă, urmând să se vadă dacă conflictele interne vor escalada până la ruptură.
Analogie cu politica franceză și implicațiile în România
Jurnalistul Toni Hrițac, fost redactor-șef la „Ziarul de Iași”, compară situația din România cu cea traversată recent în Franța. El remarcă similitudinea soartei lui Ilie Bolojan cu cea a premierului francez François Bayrou, demis după doar zece luni de mandat, din cauza opoziției la măsuri de reducere a deficitului bugetar.
Hrițac explică că în Franța, după înlăturarea lui Bayrou, președintele a numit un premier care a realizat concesii către socialiști pentru a menține un „cordon sanitar” împotriva extremismului politic. Jurnalistul estimează că Nicușor Dan va urmări o soluție similară, căutând o majoritate parlamentară stabilă ce să asigure continuitatea orientării europene, fără reforme majore.
Toni Hrițac observă: „Nicușor Dan nu deține pârghii puternice și va încerca să găsească un echilibru care să mențină direcția guvernamentală proeuropeană, pentru a asigura fondurile din PNRR și SAFE. Cel mai probabil, vom vedea o construcție politică care să includă PSD și PNL, într-o nouă coaliție, parțial oficială sau cu sprijin parlamentar neoficial.”
Jurnalistul crede că susținerea pentru Bolojan în rândul liberalilor se va diminua rapid, având în vedere experiența PNL în schimbările liderilor, și subliniază că, așa cum în Franța, niciun partid majoritar nu dorește alegeri anticipate în acest moment.
