Pe 26 aprilie se celebrează Ziua Internațională de Rememorare a dezastrului nuclear de la Cernobîl, instituită de Adunarea Generală a ONU în decembrie 2016. Evenimentul solemn marchează explozia reactorului 4 al centralei nucleare de la Cernobîl, care a avut loc în noaptea de 26 aprilie 1986 și a dus la eliberarea unor cantități masive de substanțe radioactive în atmosferă.
În urma exploziei reactorului, un nor radioactiv s-a răspândit pe o suprafață extinsă a fostei Uniuni Sovietice, afectând teritoriile din Belarus, Ucraina și Rusia. Un incendiu a mistuit reactorul pe parcursul a zece zile, iar consecințele au fost tragice: peste 8,4 milioane de persoane au fost expuse radiațiilor în aceste regiuni.
Construcția centralei nucleare a început în 1970, cu primul reactor finalizat în 1977, iar la momentul accidentului, alte două reactoare erau încă în faza de construire.
Un studiu publicat în 2010 la New York a estimat că aproape un milion de oameni au decedat ca urmare a contaminării radioactive generate de dezastru. Cartea „Chernobyl: Consequences of the Catastrophe for People and the Environment”, editată de Academia de Științe din New York, subliniază faptul că între 112.000 și 125.000 de membri ai echipelor de intervenție au pierit până în 2005, iar la nivel global numărul de decese asociate acestui eveniment în perioada 1986-2004 a fost estimat la aproape 1 milion.
România și alte țări afectate de radiații
Pe lângă Belarus, țara cea mai grav afectată, unde au căzut aproximativ 70% din precipitațiile radioactive, impactul s-a resimțit și în alte state. România a înregistrat creșteri dramatice ale radiației, uneori de până la 10.000 de ori față de valorile normale de fond. Alte țări europene afectate au fost Norvegia, Suedia, Finlanda, Iugoslavia, Bulgaria, Austria, Grecia, precum și regiuni întinse din Germania și Marea Britanie.
Răspunsul internațional și măsuri de protecție
Patru ani după accident, în 1990, autoritățile sovietice au solicitat oficial asistență internațională. Organizațiile globale, inclusiv cele ale ONU și numeroase ONG-uri, au demarat proiecte pentru cercetare și sprijin în domenii precum sănătatea publică, siguranța nucleară, refacerea mediului și securitatea alimentară.
Imediat după catastrofă, a fost ridicat un „sarcofag” din beton pentru a izola reactorul avariat, însă această construcție temporară a devenit vulnerabilă în timp. Cu sprijinul a peste 45 de state donatoare, coordonat de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), a fost construită o cupolă metalică masivă, parte a unui proiect de 1,5 miliarde de euro, finalizat în 2019. Această structură uriașă, ce înlocuiește vechiul sarcofag, are rolul de a limita eliberarea radiațiilor în mediul înconjurător.
Recent, Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) a raportat un incident cauzat de o dronă rusească care a deteriorat această incintă de izolare, punând astfel în pericol securitatea reactorului și rolul esențial al sarcofagului în protejarea mediului și a populației.
