Se împlinesc 40 de ani de la cel mai grav accident nuclear din istoria civilă, explozia reactorului 4 de la centrala nucleară Cernobîl, un eveniment tragic cauzat de o combinație între erori umane și deficiențe tehnice, care a schimbat fundamental percepția asupra energiei nucleare.
Accidentul a avut loc în noaptea de 26 aprilie 1986, la ora 1:23, la centrala atomică „V.I. Lenin”, aflată în apropierea orașului Pripyat, în Ucraina, pe atunci parte a Uniunii Sovietice. Dezastrul s-a petrecut în timpul unui test de siguranță menit să determine dacă turbinele puteau asigura energia necesară pentru pompele de răcire în eventualitatea unei pene de curent, înainte ca generatoarele diesel să intre în funcțiune.
Potrivit biologului Ion Chiosilă, vicepreședinte al Societății Române de Radioprotecție, experimentul a implicat reducerea puterii reactorului la 10%, urmată de o creștere rapidă la capacitatea maximă, ceea ce a dezechilibrat funcționarea reactorului și a condus la două explozii succesive. Acestea au distrus placa de beton de 1.000 de tone care proteja reactorul și au eliberat în atmosferă cantități importante de material radioactiv, însoțite de arderea moderatorului din grafit.
Inițial, autoritățile sovietice au încercat să ascundă gravitatea accidentului, dar contaminarea radioactivă s-a extins rapid peste o arie largă ce a cuprins Ucraina, Belarus, Rusia, Europa și Estul Americii de Nord. Aproximativ 350.000 de persoane au fost evacuate, iar orașul Pripyat, construit pentru angajații centralei, a fost părăsit definitiv la doar 36 de ore după incident.
Informațiile despre dezastru au fost cunoscute internațional abia după ce senzorii unei centrale nucleare din Suedia au semnalat niveluri anormale de radiații, la peste 1.000 de kilometri distanță. Estimările privind numărul de decese cauzate de expunerea la radiații rămân incerte; „Forumul Cernobîl”, un organism înființat sub egida Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, a avansat cifre de aproximativ 4.000 de decese în rândul personalului operativ și 5.000 în rândul populației din zonele contaminate.
Impactul asupra României și reacția autorităților comuniste
Tragedia de la Cernobîl a reprezentat o provocare serioasă pentru întreaga Uniune Sovietică și statele din Pactul de la Varșovia, inclusiv România. Guvernele comuniste s-au confruntat cu o situație de criză fără precedent, marcată de lipsa informațiilor oficiale și de nevoia de a proteja populația împotriva radiațiilor.
În România, primele date oficiale despre accident au apărut abia pe 29 aprilie 1986, ceea ce a generat dificultăți în gestionarea situației, mai ales că se apropia ziua de 1 mai, când mulți români obișnuiau să petreacă timpul în aer liber. Autoritățile au transmis însă mesaje liniștitoare, afirmând că dispun de toate mijloacele necesare pentru a face față situației.
