Camera Deputaților a dat undă verde unei legi ce prevede dublarea cotei de ucidere a urșilor bruni în anul 2026, permițând împușcarea a 859 de exemplare pentru prevenție și a altor 110 în regim de intervenție. Proiectul, inițiat de vicepremierul Barna Tánczos și susținut de o parte dintre parlamentari, inclusiv de vânători, urmează să fie promulgat de primarul Nicușor Dan.
Susținătorii legii consideră că această măsură este necesară pentru controlul populației de urși, argumentând că fără intervenția vânătorilor problema nu poate fi soluționată. Parlamentarul Gheorghe Nacov a apreciat majorarea cotelor ca un pas către “normalizare”, afirmând că ursul brun este din nou „în grija vânătorilor, protectorii de drept”.
În anii recenți, cotele de vânătoare au fost majorate treptat, ca răspuns la creșterea numărului de atacuri ale urșilor asupra oamenilor. Astfel, în 2024, cota de prevenție a fost de 426 de urși, iar cea de intervenție de 55.
Pe de altă parte, ministrul USR al Mediului, Diana Buzoianu, a anunțat deja în vara anului trecut intenția ministerului de a introduce amenzi mai mari pentru hrănirea animalelor sălbatice, ca parte a unei strategii mai ample de gestionare a faunei.
Controverse legate de transparența și fundamentarea noii legi
Decizia Parlamentului vine după raportul unui recensământ genetic realizat de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea”, care estimează populația de urși bruni din România între 10.400 și 12.770 de exemplare. Totuși, acest studiu a fost criticat de organizații non-guvernamentale și cercetători, care au invocat lipsa accesului la datele brute și a transparenței în procesul de evaluare.
Specialistul Cristian Papp, lector la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca și reprezentant al World Wildlife Fund, a declarat că dublarea cotelor fără bază solidă reprezintă un gest dificil de acceptat.
Introducerea posibilității de vânătoare a exemplarelor speciale
Legea aduce o noutate importantă prin permiterea împușcării urșilor cu punctaj ridicat, denumiți „exemplare speciale”, în baza unui prag minim de 400 puncte C.I.C. Acesta reprezintă un criteriu de valoare a trofeului, iar cu cât scorul este mai mare, cu atât trofeul este mai prețios.
Fostul ministru al Mediului, Mircea Fechet, a criticat această prevedere, subliniind că un prag mai ridicat poate transforma gestionarea durabilă într-un potențial abuz. El a avertizat că, o dată atinsă o cotă minimă de exemplare cu punctaj mic, restul permisului poate fi folosit pentru vânătoarea de trofee valoroase.
Cristian Papp atrage atenția că aceste modificări pot schimba focusul de la gestionarea urșilor problemă către o adevărată piață a trofeelor, susținută de sume mari de bani pentru vânătoare, care variază între 3.000 și 20.000 de dolari, potrivit ofertelor găsite pe site-urile asociațiilor de vânătoare.
Mircea Fechet a exprimat dezamăgirea sa față de proiectul legislativ, apreciind că acesta reduce natura la un „meniu” din care cei „deștepți” își aleg trofee, în loc să vizeze protecția exemplarelor valoroase și intervenția punctuală asupra urșilor periculoși.
