Parlamentul României a aprobat marți, 5 mai, moțiunea de cenzură care a dus la demiterea premierului Ilie Bolojan și a întregului său guvern, după doar 11 luni de la învestire. Moțiunea a fost adoptată cu 281 de voturi „pentru”, depășind pragul necesar de 233, în timp ce 4 parlamentari s-au pronunțat împotrivă și 3 voturi au fost anulate.
Ilie Bolojan devine astfel al șaptelea premier din istoria recentă a României demis prin moțiune de cenzură, primul dintre acestea fiind Emil Boc în 2009. Guvernul condus de Bolojan a căzut după o criză politică declanșată la sfârșitul lunii aprilie, când PSD a decis să-și retragă miniștrii din Executiv.
Criza a început oficial pe 20 aprilie, când PSD a hotărât, în cadrul unui congres cu peste 5.000 de membri, să înceteze sprijinul politic acordat premierului și partidului său, PNL, oferindu-i totodată un ultimatum de 72 de ore pentru a demisiona. În replică, Ilie Bolojan a anunțat ruperea coaliției cu PSD, încheiată oficial pe 21 aprilie.
Ulterior, preşedintele Nicușor Dan a purtat consultări separate cu partidele din fostul Guvern și a aprobat la 25 aprilie propunerile de miniștri interimari, după ce miniștrii PSD și-au depus demisiile pe 23 aprilie. Printre cei care au preluat interimar portofoliile PSD se numără Dragoș Pîslaru la Muncă, Cseke Attila la Sănătate sau Tanczos Barna la Agricultură.
Ca urmare a decisărilor politice, PSD s-a aliat cu AUR pentru depunerea moțiunii de cenzură. Deși liderul PSD Sorin Grindeanu a exclus inițial o colaborare cu AUR, cele două formațiuni au semnat, pe 27 aprilie, un front comun împotriva Guvernului Bolojan.
Ce urmează după demiterea Guvernului
Legea fundamentală nu oferă un termen clar în care trebuie desemnat un nou prim-ministru. În acest context, rolul este în mâinile preşedintelui Nicușor Dan, care va convoca consultări cu partidele parlamentare pentru a propune un candidat pentru funcția de premier.
Șeful statului a subliniat că va iniția rapid consultările cu partidele fostei coaliții și a exclus nominalizarea unui premier de la AUR sau a lui Călin Georgescu. Totodată, a reamintit angajamentul României față de direcția prooccidentală, indiferent de evoluțiile politice interne.
Astfel, în perioada imediat următoare, scena politică va fi atent urmărită pentru a identifica cine va prelua conducerea Executivului și cu ce majoritate parlamentară va guverna, într-un moment în care stabilitatea este esențială pentru România.
