Controversa privind medicamentele inovative din România a luat amploare după declarațiile premierului Ilie Bolojan referitoare la „supraconsumul” acestora și intenția Executivului de a le substitui cu variante generice, considerate mai accesibile financiar. Decizia a stârnit reacții puternice din partea asociațiilor de pacienți, care transmit un avertisment ferm: această schimbare nu trebuie să afecteze calitatea tratamentelor și, implicit, viața pacienților, mai ales a celor cu boli rare și neurodegenerative.
În conferința de presă susținută recent, premierul Ilie Bolojan a justificat măsurile prin dezechilibrele economice din sistemul de sănătate, evidențiind faptul că România cheltuie excesiv cu medicamentele inovative în condițiile în care multe cazuri ar putea fi tratate cu medicamente generice. „Trebuie să facem schimbarea acolo unde există echivalente generice”, a afirmat șeful Executivului, opinie susținută de ministrul Sănătății și președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS).
Reprezentanții pacienților resping această abordare simplistă, subliniind că „un medicament scump nu face neapărat același lucru cu unul generic”. Într-o scrisoare deschisă adresată premierului, liderii asociațiilor evidențiază riscurile majore legate de înlocuirea tratamentelor inovative, notează că întreruperea sau amânarea tratamentelor poate duce la dizabilități ireversibile sau chiar la deces.
Date alarmante despre accesul la tratamente în România
Scrisoarea conține și cifre îngrijorătoare despre accesul pacienților români la medicamente inovative, comparativ cu media europeană:
- Durata medie de așteptare pentru compensarea medicamentelor aprobate de Agenția Europeană a Medicamentului (EMA) între 2021 și 2024 este de 1.110 zile în România, aproape dublu față de media europeană de 597 de zile.
- Mai puțin de 20% dintre medicamentele aprobate la nivel european sunt compensate în România.
- Niciun medicament autorizat în 2023 sau 2024 nu a intrat încă în sistemul de compensare din țară.
- Timpul dintre evaluarea tehnologică a medicamentelor și rambursarea efectivă s-a dublat recent, ajungând la 447 de zile în intervalul 2024-2025.
- Numărul indicațiilor terapeutice care așteaptă rambursarea a crescut de peste două ori în ultimii ani, de la 47 în 2022 la peste 100 în prezent.
Autorii scrisorii subliniază că România se situează printre țările cu cel mai ridicat nivel de mortalitate din cauze prevenibile și tratabile din Uniunea Europeană, iar întârzierea accesului la terapii inovatoare aduce un cost uman imens.
De ce medicamentele generice nu sunt o soluție pentru toți pacienții
Dorica Dan, președinta Alianței Naționale pentru Boli Rare din România (ANBR), explică de ce substituirea generală cu medicamente generice este inadmisibilă în cazul bolilor rare: „Tratamentul pacienților cu afecțiuni rare necesită terapii specifice, iar genericele nu pot înlocui întotdeauna medicamentele inovative. Fiecare întârziere sau modificare nefundamentată a tratamentului poate duce la agravarea stării pacientului sau chiar la deces.”
Mulți pacienți cu boli neurodegenerative împărtășesc același punct de vedere, accentuând vulnerabilitatea lor și riscul major în cazul întreruperii accesului la terapii personalizate.
În concluzie, deși guvernul urmărește echilibrarea bugetului sănătății prin limitarea cheltuielilor cu medicamentele inovative, pacienții și reprezentanții acestora avertizează că deciziile simplificate, bazate exclusiv pe considerente financiare, pot duce la grave consecințe umane, inclusiv pierderi de vieți omenești.
