În fiecare an, pe 23 aprilie, credincioșii ortodocși sărbătoresc Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, considerat purtător de biruință și unul dintre cei mai venerați sfinți din calendarul ortodox. Această zi este însoțită de numeroase tradiții cu rădăcini străvechi, care celebrează renașterea naturii și aduc protecție gospodăriilor.
Potrivit tradiției, Sfântul Gheorghe este reprezentat în icoane călare pe un cal alb, simbolizând puritatea și soarele. Este considerat începutul anului pastoral, alături de Sfântul Dumitru, cu o sărbătoare care marchează tranziția între anotimpuri. În credințele populare, vara „ține de la Sângiorz la Sânmedru”, iar riturile din această perioadă reflectă acest ciclu natural.
Focul viu – ritual de purificare
În ajunul zilei de Sfântul Gheorghe, tinerii din satele românești aprind „Focul viu”, un obicei de purificare cu încărcătură magică. Participanții sar peste foc pentru a-și asigura sănătate și vigoare pe tot parcursul anului. Aprinderea focului se face exclusiv cu lemn, iască și paie, fără alte mijloace, iar fumul este dirijat spre grajduri și grădini pentru a îndepărta spiritele rele și bolile. Menținerea vieții focului este esențială, iar dacă flacăra se stinge, acest lucru este considerat un semn nefavorabil. În trecut, păstorii organizau petreceri în jurul focului, împărțind caș, lapte și plăcinte cu brânză.
Semnificația frunzelor de salcie în tradiția de Sfântul Gheorghe
Pe 23 aprilie, la biserici se împart de obicei liliac și în unele regiuni leuștean, plante considerate că protejează oamenii și animalele de boli pe tot parcursul anului. Unul dintre cele mai răspândite obiceiuri este împodobirea caselor și grajdurilor cu ramuri verzi, înmugurite de salcie, care simbolizează reînnoirea și vitalitatea naturii. Această responsabilitate revine capului familiei, care le așază la porți, ferestre, uși, în grădini și la morminte.
Ramurile de salcie sunt păstrate în gospodării pentru a fi folosite ca remedii naturale împotriva bolilor și sunt puse și în hrana animalelor, pentru a le apăra de spiritele rele, conform credințelor populare. Preotul Marius Oblu explică faptul că aceste ramuri, împreună cu cele de fag sau gorun, au un rol protector, aduc noroc și echilibru în locuință, fiind considerate capabile să alunge energiile negative și să binecuvânteze gospodăria.
Obiceiul urzicatului și farmecele de dragoste
Ziua de Sfântul Gheorghe este considerată potrivită și pentru practicarea unor tradiții legate de dragoste și sănătate. În Bucovina, fetele privesc în ajun într-un vas cu apă pentru a-și vedea ursitul în reflexie. De asemenea, culcarea cu rouă culeasă dimineața este folosită ca remediu împotriva bolilor pe tot parcursul anului. Totodată, în această zi se fac ritualuri de curățare de farmece, precum aruncarea de pâine și sare în apă curgătoare și spălatul pe față și mâini, pentru a alunga relele.