Oana Sîrbu a sărbătorit 40 de ani de la terminarea liceului împreună cu colegii săi de la Liceul „Iulia Hasdeu”, ocazie cu care a povestit despre viața dificilă din România anilor comunismului și amintirile legate de școala care era supranumită „Bastilia” de elevi. Întâlnirea a fost marcată de îmbrățișări, fotografii și chiar strigarea catalogului, evocând vremurile trecute.
Artista și-a amintit cu drag cum o singură pasiune îi domina anii de liceu: muzica. „Veneam cu chitara la școală, mă urcam pe bancă și cântam colegelor. Îmi doream foarte mult să fac parte din lumea artistică, lucram împreună cu mama pentru a participa la concursuri și la corul Preludiu, iar ulterior am urmat cursuri la Școala Populară de Artă”, a declarat Oana Sîrbu.
Amintirile despre disciplina strictă aplicată în școală sunt totodată vii și impresionante. Oana a dezvăluit că directoarea liceului era extrem de severă și chiar obișnuia să-i pedepsească pe elevi cu bățul dacă aveau ținute neconforme, precum ciorapi colorați sau matricole nesigure. „Ne aștepta uneori după poarta laterală pentru a ne certai sau a ne altoi”, a povestit artista, subliniind rigurozitatea vremurilor.
Regulile impuse nu fuseseră mai blânde nici în timpul orelor de practică, unde un profesor o controla chiar și în privința machiajului – deși Oana susține că nu folosea rimel. Totodată, artista a remarcat componența clasei, predominată de fete: „Eram 36 de fete și doar 5 băieți în clasă”.
Ultimul an de liceu a însemnat o rampă de lansare pentru Oana Sîrbu în cariera artistică. În clasa a XII-a a jucat în piesa „Steaua fără nume”, a obținut „Premiul tinereții” la Festivalul de la Mamaia din 1986 și a fost protagonistă în filmul „Liceenii”, o peliculă emblematică pentru acea perioadă, care marchează și ea 40 de ani de la premieră.
