Un nou studiu realizat de cercetători din Statele Unite evidențiază o scădere semnificativă a numărului de cuvinte rostite zilnic de către o persoană obișnuită. Datele arată că, de la anul 2005, fiecare individ rostește în medie cu 338 de cuvinte mai puțin pe zi, ceea ce se traduce printr-o pierdere anuală de aproximativ 120.000 de cuvinte. Această diminuare a comunicării verbale poate avea repercusiuni importante asupra modului în care oamenii interacționează între ei.
Studiul, realizat de specialiști de la University of Missouri-Kansas City și University of Arizona și publicat în BBC Science Focus, s-a bazat pe analiza a 22 de cercetări desfășurate în SUA, Europa și Australia. Au fost incluși peste 2.000 de participanți cu vârste cuprinse între 10 și 94 de ani. Echipa de cercetare, condusă printre alții de psihologul Matthias Mehl, a folosit înregistrări audio din viața de zi cu zi pentru a măsura volumul comunicării orale.
Reducerea conversațiilor și impactul asupra relațiilor
Valeria Pfeifer, profesor asistent de lingvistică și psihologie și prima autoare a studiului, explică faptul că micile schimbări constante în modul în care oamenii comunică se pot acumula în timp și pot modifica profund relațiile sociale. „O scădere continuă a conversațiilor nu este ușor de observat pe termen scurt, dar pe termen lung poate afecta modul în care oamenii interacționează.”
Specialiștii atrag atenția că un volum redus al comunicării ar putea diminua conexiunile sociale și îmbunătățirea stării emoționale. Interacțiunile chiar și scurte, cu un barista sau cu un vânzător, joacă un rol important în menținerea comunicării zilnice și, implicit, a sentimentului de apartenență.
Tehnologia, factor-cheie în declinul vorbirii
Deși studiul nu identifică o cauză precisă a acestui fenomen, cercetătorii observă că perioada analizată coincide cu explozia comunicării digitale prin mesaje text, email și rețele sociale. Rămâne o necunoscută dacă conversațiile digitizate pot înlocui complet beneficiile sociale ale celor orale, aspect ce va fi investigat în cercetările viitoare.
Declinul este mai pronunțat în rândul tinerilor sub 25 de ani, salariu majoritar utilizatori ai tehnologiei digitale, adică membrii generației Z.
Consecințe încă neclare asupra comunicării și sănătății mentale
Cercetătorii subliniază faptul că efectele trecerii de la comunicarea verbală la cea digitală asupra relațiilor sociale, sănătății mentale și sentimentului de singurătate sunt încă insuficient înțelese. „Limbajul vorbit a fost esențial în evoluția umană timp de peste 200.000 de ani, iar costurile unei tranziții către comunicarea digitală trebuie studiate cu atenție pentru a proteja bunăstarea indivizilor,” a concluzionat Valeria Pfeifer.
Mai mult, o alta cercetare realizată de Universitatea Norvegiană din Stavanger evidențiază alte efecte ale tehnologiei asupra abilităților tradiționale: în rândul generației Z, 40% dintre elevi și-au pierdut capacitatea de a scrie de mână, o aptitudine cu o vechime de peste 5.500 de ani.
