Convorbirile zilnice ale oamenilor au scăzut considerabil în ultimele decenii, iar această tendință poate avea consecințe mai profunde decât se credea inițial. Un studiu comun realizat de cercetători de la University of Missouri-Kansas City și University of Arizona evidențiază faptul că, începând din 2005, o persoană obișnuită rostește în medie cu aproximativ 338 de cuvinte mai puțin pe zi.
Această diferență se traduce în aproximativ 120.000 de cuvinte "pierdute" anual pe cap de individ, ceea ce înseamnă o diminuare semnificativă a numărului de interacțiuni verbale. Valeria Pfeifer, profesor asistent de lingvistică și psihologie și coordonatoare a studiului, a explicat că aceste modificări minore în comportamentul cotidian, deși nu sunt evidente pe termen scurt, pot produce schimbări importante în modul în care oamenii interacționează pe termen lung.
Conform datelor analizate, între anii 2005 și 2019, volumul de cuvinte rostite zilnic a înregistrat o reducere cu 28%. Această concluzie este bazată pe o sinteză a 22 de studii realizate în Statele Unite, Europa și Australia, care au implicat peste 2.000 de participanți cu vârste cuprinse între 10 și 94 de ani.
Echipa de cercetători, condusă și de psihologul Matthias Mehl, a folosit înregistrări audio din viața cotidiană pentru a evalua cantitatea reală de comunicare verbală. Studiul avertizează că această reducere a conversațiilor poate avea un impact negativ asupra relațiilor interumane și asupra sănătății emoționale.
"Vorbitul mai puțin înseamnă, în mod inevitabil, și un timp redus petrecut în conectare cu ceilalți", a subliniat Pfeifer. S-a observat că și interacțiunile scurte, precum cele cu personalul din cafenea sau magazine, au un rol în menținerea unei comunicări zilnice sănătoase și în echilibrarea relațiilor sociale.
Deși studiul nu stabilește o cauză precisă pentru această scădere, perioada analizată corespunde extinderii rapide a utilizării tehnologiei digitale, precum mesaje text, e-mailuri și rețele sociale. Întrebarea dacă comunicarea scrisă digital poate înlocui cu succes beneficiile pe care le oferă conversațiile orale rămâne deschisă, iar aceasta va fi tema unor cercetări viitoare.
Declinul este mai pronunțat în rândul tinerilor sub 25 de ani, reprezentanți ai generației Z, care sunt cei mai activi utilizatori ai tehnologiilor digitale.
În plus, implicațiile trecerii de la comunicarea verbală la cea digitală asupra stării emoționale și a relațiilor interpersonale nu sunt pe deplin cunoscute. "Limbajul vorbit a fost baza comunicării umane timp de peste 200.000 de ani. Nu știm încă dacă migrarea către comunicarea digitală aduce cu sine costuri sociale importante", a afirmat Valeria Pfeifer. Ea a evidențiat necesitatea unor studii suplimentare care să analizeze impactul diferențiat al comunicării orale și scrise asupra sentimentului de singurătate, sănătății psihice și bunăstării generale.
Totodată, tehnologia influențează și alte abilități tradiționale. Un studiu recent al Universității Norvegiene din Stavanger arată că aproximativ 40% dintre elevii din generația Z și-au pierdut abilitățile de scriere de mână, deprinderi cultivate de oameni timp de 5.500 de ani.
