Evaluarea Națională 2026 a înregistrat cel mai scăzut număr de medii maxime din ultimii 14 ani, iar în context au apărut și primele critici legate de modul în care a fost conceput examenul. Dr. Suzy Manuela Prajea, profesoară de matematică cu experiență atât în România, cât și în Statele Unite, pune accentul pe o problemă fundamentală: lipsa unor standarde clare și accesibile care să informeze atât profesorii, cât și elevii despre ce anume urmează să fie evaluat.
Potrivit acesteia, pagina Ministerului Educației oferă doar calendarul și metodologia examenului, însă nu există documente detaliate care să clarifice exact competențele ce trebuie stăpânite de către elevi. În contraste cu sistemele educaționale performante din alte țări, unde examenele naționale sunt susținute de ghiduri ample și materiale explicative, în România procesul rămâne dominat de o birocrație formală, fără resurse utile pentru pregătire.
Cu o carieră de 28 de ani în preuniversitarul românesc și opt ani de predare în sistemul american, profesoara subliniază că Ministerul nu oferă profesorilor și elevilor informații esențiale precum: structura standardizată a examenului, distribuția pe competențe și niveluri de dificultate, o varietate de modele de subiecte, ghiduri oficiale sau formări dedicate pentru cadrele didactice.
Un exemplu concret al problemelor generate este problema 4 de la Subiectul III la Matematică, care a pus în dificultate mulți elevi de clasa a VIII-a. Această cerință a presupus o tehnică de rezolvare cu construcții auxiliare nepredată în mod explicit în școli și absentă din programa oficială din 2015.
Profesoara explică că „elevul nu este pregătit să imagineze construcții auxiliare multiple într-o problemă cu figuri trunchiate”, iar această abordare le-a luat prin surprindere atât pe cadrele didactice, cât și pe elevi. Aceasta susține că atât profesorii, cât și elevii, ar trebui să dispună de o matrice clară și oficială care să definească competențele ce trebuie predate și învățate, astfel încât pregătirea să fie adecvată și coerentă cu cerințele examenului final.
Dincolo de aceste critici, și datele oficiale arată schimbări importante: în 2026, numărul elevilor care au obținut media 10 a fost de numai 7, cu 398 elevi cu nota 10 la Limba română și 102 la Matematică, iar procentul mediilor peste 9,5 a scăzut la 2,8%, cea mai joasă valoare din ultimii ani. Rata promovabilității a coborât la 79%, cu 4,2% sub nivelul anului 2025.
Expertul Marian Staș consideră că noile subiecte au reușit în sfârșit să diferențieze corect nivelul de pregătire al elevilor, susținând necesitatea unor cerințe care să distingă elevii foarte bine pregătiți de restul.
