În mai multe zone din Berlin, inclusiv în parcul Britzer Garten, au fost semnalate prezența unor șerpi neobișnuiți, având două dungi deschise ce se întind pe toată lungimea corpului, fapt care a atras atenția cercetătorilor. Acești șerpi seamănă cu șarpele de apă comun, dar se diferențiază prin dungile duble și un model distinctiv în spate.
O echipă de specialiști de la Muzeul de Istorie Naturală din Berlin a efectuat analize genetice pe exemplarele culese, utilizând pentru cercetare peste 400 de observații realizate de pasionați prin aplicații ca „iNaturalist”. Studiul, publicat în „Conservation Genetics”, confirmă că acești șerpi aparțin subspeciei Natrix natrix moreotica, originară din Peninsula Balcanică și Turcia.
Cercetătorii suspectează că prezența acestor șerpi în capitala germană se datorează eliberărilor necontrolate de către proprietarii de reptile care aduseseră astfel de exemplare din Croația sau Albania în anii 1980. Frederic Griesbaum, autorul studiului, a menționat că în acea perioadă era relativ simplu să achiziționezi un astfel de șarpe de la magazinele de animale din Berlin, pentru prețuri modice.
Șerpii cu dungi duble au fost întâlniți în cel puțin șapte locații din oraș, printre care Tegeler Fliess, pădurea Spandauer, Britzer Garten și Spreepark din Treptow. În zona Britz, această subspecie pare chiar să domine populația locală de șerpi de apă.
Deși acești reptili nu reprezintă un pericol pentru oameni — mușcătura fiind rară și nepericuloasă, iar metoda lor principală de apărare constând în eliminarea unui lichid cu miros neplăcut — cercetătorii recomandă prudență și vigilentă în supravegherea acestor populații. Echipa condusă de Griesbaum a capturat 27 de exemplare pentru studii genetice, cu toate autorizațiile necesare.
Analizele au scos la iveală și o încrucișare a acestei subspecii balcanice cu o altă subspecie a șarpelui de apă, originară din Ungaria, Austria și Cehia, răspândită în sudul Germaniei. Această subspecie are o nuanță mai roșiatică și nu prezintă dungi pe corp.
Această diversitate genetică provoacă preocupări privind conservarea biodiversității locale. Cercetătorii atrag atenția că amestecul genelor între subspecii poate afecta echilibrul natural, iar șerpii balcanici, adaptați la un climat mai cald și condiții specifice, ar putea întâmpina dificultăți în supraviețuirea pe termen lung în Germania.
Deși, în prezent, nu există dovezi că acești șerpi reprezintă o amenințare directă pentru fauna locală, controlul și monitorizarea răspândirii lor sunt recomandate pentru a preveni posibile complicații ecologice în viitor. Frederic Griesbaum subliniază că dungile specifice ar putea dispărea după câteva generații, dar supravegherea este esențială pentru o gestionare responsabilă a situației.
