Profesorul Radu Nicosevici, președintele Academiei de Advocacy și cadru universitar la Universitatea de Vest din Timișoara, subliniază faptul că cheia formării unei noi majorități după demiterea Guvernului Bolojan se află în interiorul Partidului Național Liberal (PNL).
Potrivit acestuia, PNL este împărțit în trei aripi distincte: una susține guvernarea Bolojan și îl are alături pe Ciprian Ciucu, o a doua este orientată spre figura lui Thuma-Predoiu și menținerea guvernării, iar o a treia, de natură conservatoare și compusă din antreprenori și membri tradiționali ai partidului, ar putea să se poziționeze în favoarea lui Bolojan. Dacă această ultimă aripă, deși nemulțumită de managementul cabinetului Bolojan, decide să îl susțină și să declare oficial ruperea de PSD într-un congres extraordinar, situația politică ar putea deveni foarte interesantă.
Nicosevici este sceptic în legătură cu capacitatea președintelui Nicușor Dan de a propune o soluție rezonabilă în condițiile actuale, afirmând că nu vede cum ar putea acesta să ofere o variantă eficientă în criza politică în care ne aflăm.
De asemenea, profesorul apreciază că un guvern format din PSD sprijinit de UDMR, minorități și parlamentari neafiliați ar avea o susținere foarte limitată în Parlament, iar obținerea fiecărui vot important va implica negocieri dificile și costisitoare.
Procesul negocierilor este așteptat să înceapă după consultările informale convocate de președinte, când toate forțele politice își vor prezenta pozițiile, iar prezența PNL va fi esențială pentru succesul discuțiilor.
Radu Nicosevici mai critică abordarea politicii a președintelui Nicușor Dan, catalogându-l drept „unul dintre cei mai puțin pregătiți președinți din punct de vedere politic”. El subliniază dificultățile cu care se confruntă Dan în gestionarea acestei crize politice, afirmând că poziția ocupată este dificilă, iar președintele pare depășit de circumstanțe.
Pe de altă parte, președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat că partidul ia în calcul toate opțiunile, inclusiv trecerea în opoziție. Nicosevici explică că această variantă ar reprezenta o „lovitură interesantă”, dar că pentru PSD această opțiune este riscantă, deoarece ar implica renunțarea la contactele și forțele politice, responsabilitatea crizei electorale urmând să le revină în întregime.
În ceea ce privește strategia PNL, profesorul timișorean subliniază faptul că liderii „adevărați” din partid anticipau refuzul negocierilor cu PSD. Numărul voturilor din Biroul Politic Național al PNL (38 pentru, 10 abțineri și zero contra) arată o anumită reticență și lipsă de curaj a unor membri importanți, inclusiv trei prim-vicepreședinți, care au preferat să se abțină de la vot.
Aceste tensiuni interne ar putea fi tranșate prin convocarea unui congres extraordinar, justificat de situația excepțională în care se află partidul și de rolul său strategic în actualul context politic. Decizia finală necesită o majoritate solidă în cadrul partidului, susține Nicosevici.
