De mai bine de 20 de ani, autoritățile române desfășoară eforturi susținute pentru a recupera tezaure dacice prețioase sustrase ilegal din siturile arheologice din Munții Orăștiei. Ministerul Culturii încearcă încă să recupereze contravaloarea unor obiecte de patrimoniu, evaluate inițial la peste două milioane de euro.
Procesul aflat pe rolul Tribunalului Hunedoara se întinde de aproape cinci ani și vizează recuperarea prejudiciului după ce patru bărbați acuzați de furt au scăpat de răspunderea penală din cauza prescrierii faptelor. Printre obiectele dispărute se numără o brățară dacică spiralată din aur, peste 1.000 de monede Lysimach din aur, aproape 2.000 de monede antice de argint și alte piese din bronz și argint.
Valoarea estimată a acestor bunuri, conform procurorilor, era de cel puțin două milioane de euro. În prezent, în cadrul procesului, sunt efectuate expertize numismatice și arheologice care să determine valoarea actuală a obiectelor și să susțină solicitarea Ministerului Culturii pentru recuperarea sumelor de la cei patru suspecți.
Dosarul penal deschis în 2010 descrie o rețea infracțională ce a sustras trei mari tezaure din zona sitului UNESCO „Sarmizegetusa Regia”, cu o valoare totală estimată la 4,6 milioane de euro. Primul tezaur include o brățară dacică din aur, 1.000 de monede Lysimach și 2.000 de denari romani din argint, din care doar o parte au fost recuperate.
Al doilea tezaur cuprindea șase brățări spiralice de aur, dintre care cinci au fost recuperate. Al treilea tezaur, descoperit în „Dealul Muncelului”, consta în 5.000 de denari de argint, din care o parte au fost recuperați. Valoarea totală a bunurilor recuperate până în acest moment se ridică la aproximativ 2,4 milioane de euro.
Gruparea infracțională a acționat între 1998 și 2002, fiind acuzată de o serie de infracțiuni grave, inclusiv furt calificat de bunuri culturale, activități ilegale de detecție și săpături în siturile arheologice și spălare de bani. Ancheta a relevat că membri ai grupării au beneficiat de protecție din partea unor ofițeri de poliție, ceea ce le-a permis accesul facil în siturile arheologice și desfășurarea fără impedimente a activităților ilegale de braconaj.
Coordonarea activităților infracționale se făcea dintr-un punct strategic, la cabana Costești, folosită ca bază logistică, iar pentru camuflarea operațiunilor, infractorii întrețineau o brutărie și o stână de oi în apropierea siturilor. Echipamentele profesionale pentru detecția metalelor erau procurate prin intermediul unor dealeri de antichități din străinătate, iar gruparea a atras în activitate mai multe persoane pentru extinderea rețelei de contrabandă cu artefacte arheologice.
