De mai bine de 20 de ani, autoritățile române desfășoară eforturi susținute pentru recuperarea unei serii de comori dacice sustrase din zone arheologice de pe teritoriul Munților Orăștiei. Printre acestea se numără obiecte cu o valoare estimată de peste două milioane de euro, ce reprezintă pagube majore pentru patrimoniul cultural național.
Procesul intentat încă din urmă cu aproape cinci ani la Tribunalul Hunedoara vizează recuperarea contravalorii pe care Ministerul Culturii o revendică pentru bunurile sustrase. Totodată, patru bărbați acuzați că au participat la aceste furturi au evitat răspunderea penală, după ce faptele au ajuns în termenul de prescripție.
Printre obiectele vizate se află o brățară dacică spiralată din aur, peste o mie de monede Lysimach din același metal prețios, aproape 2.000 de monede antice de argint, aplicații din bronz reprezentând capete umane și mii de denari romani, atât republicani, cât și imperiali. Toate acestea, alături de alte artefacte, indică un prejudiciu cultural evaluat inițial la cel puțin două milioane de euro.
În prezent, expertizele numismatice și arheologice sunt în curs de desfășurare pentru a determina valoarea actuală a bunurilor, necesară pentru continuarea acțiunilor în instanță. Ministerul Culturii va cere recuperarea sumelor corespunzătoare celor patru persoane implicate.
Detalii din amplul dosar judiciar
Demersurile juridice au fost inițiate încă din 2010, cu acuzarea grupării că a sustras trei tezaure de pe situl arheologic „Sarmizegetusa Regia”, monument UNESCO de o importanță excepțională. Valoarea totală a acestor obiecte se ridică la aproximativ 4,6 milioane de euro.
Primul tezaur include o brățară dacică din aur estimată la 450.000 de euro, o mie de monede de aur Lysimach în valoare de 950.000 de euro și aproape 2.000 de denari romani din argint cu o valoare de 150.000 de euro, la care se adaugă ștanțe monetare prelucrate. O parte din aceste bunuri au fost recuperate, însă majoritatea obiectelor au rămas dispărute.
Al doilea tezaur consta în șase brățări spiralice din aur, dintre care doar cinci au fost recuperate. Valoarea brățării rămase în afara procesului de recuperare se cifra la 420.000 de euro.
Al treilea tezaur provenea de pe „Dealul Muncelului” și cuprindea 5.000 de denari romani din argint. Din acest lot, circa o treime a fost recuperată, restul fiind în continuare în lipsă.
Până în prezent, statul a reușit să recupereze bunuri în valoare de aproximativ 2,4 milioane de euro, dar procesul nu este încheiat.
Modus operandi al rețelei și implicații
Infracțiunile au fost comise între 1998 și 2002, iar acuzațiile ce îi vizează includ asociere pentru săvârșirea de infracțiuni, efectuarea ilegală de detectări și săpături în situri arheologice, furt calificat de bunuri culturale, abuz în serviciu, spălare de bani și nerespectarea regimului de protecție a bunurilor culturale.
Gruparea a beneficiat de complicitatea unor membri ai forțelor de ordine, inclusiv un ofițer și un subofițer de poliție în rezervă, care le-au asigurat accesul în siturile protejate. Acțiunile au fost coordonate cu mijloace tehnice performante pentru localizarea și extragerea artefactelor.
Centru logistic al operațiunilor ilegale a fost o cabană din zona Costești, poziționată strategic pentru supravegherea accesului spre siturile arheologice. Pentru a masca activitățile ilegale, gruparea a folosit diverse afaceri aparent legale, cum ar fi o brutărie și o stână de oi în perimetrul sitului.
Echipamentele de detecție au fost achiziționate prin intermediul dealerilor internaționali de antichități, iar în scopul creării unei rețele eficiente, au fost recrutați și alți colaboratori.
Acesta reprezintă unul dintre cele mai ample dosare de braconaj arheologic din România, evidențiind provocările majore de protecție a patrimoniului cultural național și necesitatea unor măsuri permanente pentru prevenirea și pedepsirea acestor infracțiuni.
