Evaluarea Națională 2026 marchează un nou prag în istoria examenelor școlare, cu cele mai scăzute performanțe înregistrate în ultimii ani. Doar șapte elevi au reușit să obțină media maximă 10, ceea ce reprezintă un record negativ în ultimii 14 ani. De asemenea, numărul notelor de 10 la disciplinele Limba română și Matematică este, de asemenea, minimal, iar proporția mediilor peste 9,50 a fost cea mai mică înregistrată în ultimele 16 sezoane.
Datele oficiale furnizate de Ministerul Educației arată că, înainte de soluționarea contestațiilor, doar 398 de candidați au primit nota 10 la Limba română, iar la Matematică procentul candidaților cu nota maximă s-a redus la 102. În plus, doar 2,8% dintre mediile finale s-au situat între 9,50 și 9,99, o scădere semnificativă față de anii precedenți. În același timp, procentul elevilor care au promovat examenul, adică au obținut note mai mari sau egale cu 5, a scăzut la 79%, cu 4,2 puncte procentuale mai puțin decât în 2025.
Marian Staș, expert recunoscut în domeniul educației, consideră că aceste rezultate nu trebuie privite ca simple accidente statistice, ci ca semnale ale unor probleme profunde și structurale cu care se confruntă sistemul de învățământ românesc. Potrivit acestuia, mai ales la Matematică, dificultatea subiectelor și metodele de predare învechite au generat o restrângere a vârfului de excelență.
Provocările predării matematicii în școlile românești
Numărul mult redus de note maxime la Matematică – de aproape zece ori mai mic decât anul precedent – reflectă o schimbare importantă. Subiectele au fost gândite mai complex, cerând de la elevi nu doar memorarea unor modele, ci capacitatea de a gândi creativ și neconvențional. Marian Staș atrage atenția asupra faptului că metodele tradiționale, bazate pe replicarea mecanică a unor rețete, nu mai sunt eficiente.
„Problema fundamentală este felul în care gândim și predăm matematica”, explică expertul, subliniind necesitatea unui acord în comunitatea educațională cu privire la conținutul matematicii și la obiectivele acesteia pentru viitor. Deși dificultatea subiectelor a crescut, Marian Staș apreciază că acestea au fost calibrate corect și contribuie la o ierarhizare corectă a elevilor, sporind astfel valoarea examenului.
„Există subtilități care permit diferențierea elevilor în limite echitabile, cu 15-20% din punctaj oferind criterii relevante de departajare, ceea ce este un lucru foarte sănătos,” adaugă el, atribuind această realizare echipei profesorilor de matematică care au elaborat subiectele finale.
Discrepanțele între mediul rural și urban – o problemă persistentă
O provocare majoră evidențiată de aceste rezultate este decalajul consistent între elevii din mediul rural și cei din orașe. În mediul rural, peste o treime dintre elevi au primit medii sub 5, în timp ce în mediul urban procentul elevilor cu note sub 5 este aproape de trei ori mai mic. Marian Staș consideră că Evaluarea Națională reflectă fidel acest dezechilibru, care are rădăcini în condițiile sociale, economice și educaționale ale diferitelor zone ale țării.
Aceste discrepanțe subliniază necesitatea unor intervenții și politici educaționale țintite, menite să echilibreze șansele elevilor indiferent de mediul de proveniență. Evaluarea Națională rămâne astfel nu doar un examen școlar, ci un indicator sensibil al realităților educaționale și sociale din România contemporană.
În concluzie, scăderea numărului mediilor de 10 la Evaluarea Națională 2026 trebuie privită nu ca un eșec, ci ca o oportunitate de reformare și de îmbunătățire a procesului educațional, începând cu metodele de predare și evaluare, dar și cu reducerea inegalităților dintre elevi.
