Un sondaj recent realizat de INSCOP Research, la comanda Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER), arată o perspectivă complexă asupra perioadei comuniste în rândul românilor. Astfel, 55,8% dintre respondenți consideră că regimul comunist a avut și efecte pozitive pentru țară, în timp ce 34,5% susțin că prevalau aspectele negative.
Un aspect surprinzător al studiului este legat de percepția față de Nicolae Ceaușescu: 66,2% dintre cei chestionați aveau o opinie favorabilă sau foarte favorabilă despre liderul comunist, în contrast cu 24,1% care îl priveau negativ. De asemenea, aproape jumătate dintre respondenți (48,4%) cred că viața era mai bună înainte de 1989, comparativ cu 34,7% care consideră că prezentul oferă condiții mai bune.
În același timp, 80,9% recunosc că libertățile individuale erau mai restrânse în timpul comunismului, iar 65,1% susțin că nivelul corupției era mai redus. Mai mult, 58,7% apreciază că instituțiile statului funcționau mai eficient atunci, iar 66,4% consideră că statul se preocupa mai mult de cetățean decât în prezent.
Nostalgia pentru regimul comunist este mai accentuată în rândul persoanelor de peste 60 de ani (67%) și a celor cu studii primare (72%). Surprinzător este faptul că aproape jumătate din tinerii cu vârsta între 18 și 29 de ani, care nu au trăit efectiv acea perioadă, exprimă o opinie pozitivă despre comunism. Această idealizare persistentă este întreținută parțial de campanii virale pe rețelele sociale care mizează pe emoțiile nostalgice ale populației.
Viața cotidiană în „raiul comunist”: amintiri din arhivele Securității
În contextul acestei nostalgii, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) publică constant documente desecretizate care relevă realitățile dure ale traiului înainte de Revoluția din 1989. În aceste arhive, cetățenii erau deseori obligați să plece la cumpărături înarmați cu o plasă, poreclită „PPC” – „poate pică ceva”, simbol al unei economii în care produsele alimentare erau extrem de rare.
Chiar dacă în magazine „se dădea” ceva, produsele erau adesea absente sau insuficiente, iar cumpărătorii erau nevoiți să accepte orice găseau, de multe ori revenind acasă cu mâinile goale. Ultimii ani ai regimului Ceaușescu sunt asociați cu «raționalizarea», un termen utilizat pentru a masca lipsurile profunde de alimente, energie și combustibil.
Termenul „alimentarea științifică” reflecta, în realitate, incapacitatea regimului de a asigura cetățenilor cele necesare pentru o existență minimă. Un banc emblematic al vremii reflecta starea cruntă a comerțului socialist, în care o vânzătoare răspundea unui client uimit că la Alimentara nu există nici măcar pâine.
