Preşedintele Nicuşor Dan a exprimat o critică severă la adresa proiectului legislativ recent votat în Senatul României, ce impune organizaţiilor neguvernamentale obligaţia de a divulga numele donatorilor şi de a completa declaraţii suplimentare. El atrage atenţia că această cerinţă ar putea descuraja cetăţenii să ofere sprijin financiar şi, în plus, ar genera tensiuni suplimentare în societate.
Obligaţia de transparenţă exagerată pentru donatori
Nicuşor Dan consideră că, deşi transparenţa ONG-urilor faţă de stat este deja în mare parte asigurată prin rapoartele anuale, impunerea publicării identităţii donatorilor reprezintă o măsură disproporţionată. „Realizarea unei sinteze a donaţiilor importante în documentele organizate pentru stat este un plus de transparenţă, însă expunerea detaliată a donatorilor public ar putea inhiba implicarea acestora”, a explicat preşedintele pe o platformă de socializare.
Dizolvarea automată a ONG-urilor, o sursă de conflict
Un alt aspect criticat de Nicuşor Dan în proiectul legislativ iniţiat de senatori AUR priveşte sancţiunea dizolvării automate a organizaţiilor care nu îşi depun declaraţiile conform cerinţelor noii legi. El apreciază această măsură ca fiind excesivă şi care poate genera tensiuni inutile în societate. Totodată, a solicitat ca în procesul decizional de la Camera Deputaţilor să fie implicate organizaţiile reprezentative ale societăţii civile, pentru a asigura o dezbatere echilibrată.
Reacţii divergente în arena politică
Proiectul legislativ a polarizat partidele politice. USR s-a pronunţat împotrivă, etichetând propunerile drept „scandaloase” şi sugerând o inspiraţie din modele iliberale întâlnite în Rusia sau Ungaria. AUR, în schimb, susţine că iniţiativa este un pas important spre creşterea transparenţei ONG-urilor. Conform relatărilor News.ro, legea prevede chiar suspendarea activităţii organizaţiilor care nu respectă noile cerinţe de raportare.
Nicuşor Dan a subliniat că această abordare, chiar dacă urmăreşte transparentizarea activităţii ONG-urilor, ar putea avea ca efect practic afectarea gravă a funcţionării societăţii civile din România. El avertizează că măsurile drastic impuse riscă să reducă susţinerea din partea cetăţenilor, ceea ce ar slăbi mecanismele democratice și dialogul social.
