Președintele României, Nicușor Dan, a oferit recent un punct de vedere privind starea încrederii publice în sistemul de justiție, precum și despre divizarea socială ce a rezultat în urma unor cazuri controversate, printre care și cazul Dumbrava, implicându-l pe Viorel Pașca, dar și tensiunile din Partidul Național Liberal.
Referindu-se la situația creată de cazul Dumbrava, care a stârnit reacții puternice și opinii contrastante în societate, Dan a insistat pe importanța menținerii unui dialog calm și constructiv între cetățeni. „Obiectivul nostru trebuie să fie să reușim să purtăm un dialog pe teme esențiale, chiar dacă vor exista opinii diferite și voturi contradictorii în Parlament. Esența este ca fiecare să înțeleagă argumentele celorlalți”, a declarat președintele pentru TVR.
Deși tensiunile dintre tabere, una care consideră că legea a fost încălcată și cealaltă care pune accent pe rolul instituțiilor statului, persistă, Nicușor Dan apreciază că prezența unui dialog social reprezintă un aspect pozitiv. Totodată, a subliniat că există segmente ale societății care nu beneficiază de șanse echitabile, ceea ce reflectă probleme legate de funcționarea statului.
Un alt subiect important abordat a fost scăderea semnificativă a încrederii în sistemul de justiție, situată în sondaje între 25% și 32%. „Faptul că încrederea în justiție este sub pragul de 50% este un motiv clar de îngrijorare”, a afirmat Nicușor Dan.
În ceea ce privește suspiciunile privind influențe politice în deciziile Tribunalului București, care a suspendat efectele congresului extraordinar al PNL, președintele a menționat că astfel de opinii sunt răspândite restrâns și par a fi influențate de atmosfera tensionată din politica românească.
Pentru a susține independența actului de justiție, Dan a făcut referire la propria experiență de activist civic: „Am avut sute de dosare împotriva Primăriei, iar faptul că pierzi unele procese e normal, deși nemulțumirea poate apărea. Însă a ajunge să acuzi sistematic justiția e o diferență importantă”.
El a mai explicat că justiția nu reprezintă o „știință exactă”, iar interpretările pot varia, dar acest lucru nu trebuie să devină un motiv pentru teorii ale conspirației. De exemplu, în relația cu Curtea Constituțională, uneori propunerile sale sunt acceptate, alteori nu, un mod firesc în cadrul unui sistem democratic.
