Un nou raport publicat de Eurostat evidențiază o scădere constantă a natalității în toate statele membre ale Uniunii Europene în ultimele două decenii. Trendul general este acela al unui spor natural negativ, cu o rată a fertilității mult sub pragul de înlocuire a populației și o îmbătrânire tot mai vizibilă a demografiei europene.
În anul 2024, rata brută a natalității în Uniunea Europeană a ajuns la doar 7,9 nașteri la 1.000 de locuitori, un declin vizibil față de anul 2004. În paralel, rata mortalității a fost calculată la 10,7 decese la 1.000 de persoane, ceea ce a dus la un spor natural negativ de -2,8, adică un număr mai mare de decese comparativ cu cel al nașterilor.
Cel mai ridicat nivel al natalității s-a înregistrat în Cipru (10,0 nașteri la 1.000 de locuitori), Irlanda (9,9), și Franța (9,6), în timp ce Italia, Spania, Lituania și Grecia au raportat cele mai scăzute rate, cu valori între 6,3 și 6,6 nașteri la 1.000 de persoane.
La capitolul mortalitate, Bulgaria (15,6 decese la 1.000 de persoane), Letonia (14,3) și Ungaria (13,4) figurează cu cele mai ridicate valori, în contrast cu Irlanda și Luxemburg, care au cele mai scăzute rate, sub 7 decese la 1.000 de persoane.
Rata totală de fertilitate la nivelul UE a scăzut la 1,34 nașteri pe femeie în 2024, cu mult sub pragul de 2,1 necesar pentru menținerea populației stabile. Malta a înregistrat cea mai scăzută fertilitate (1,01), iar Bulgaria pe cea mai ridicată (1,72).
Vârsta medie a mamelor: România, sub media europeană
Deși tendința în Uniunea Europeană este amânarea nașterii primului copil, vârsta medie crescând de la 28,9 ani în 2014 la 29,9 ani în 2024, România și Bulgaria se remarcă prin faptul că mamele au cele mai tinere vârste medii la primul copil, respectiv 27,2 ani și 26,9 ani. Slovacia completează acest clasament cu o vârstă medie de 27,4 ani.
La polul opus, femeile din Italia, Luxemburg și Spania devin mame pentru prima oară la o vârstă medie de peste 31 ani.
O tendință în creștere este reprezentată de naşterile realizate de femei cu vârste de peste 40 de ani, care reprezintă acum 6% din totalul nașterilor în UE, comparativ cu doar 3% în 2004. Grecia și Spania au cele mai mari proporții, de 11%, respectiv 10%.
Speranța de viață în UE: decalaje semnificative între est și vest
În 2024, speranța medie de viață în UE a fost estimată la 81,5 ani, datorită progreselor în sănătate, nivelul de trai și educație. Cu toate acestea, disparitățile regionale și de gen rămân foarte mari.
Țările cu cea mai ridicată speranță de viață sunt Spania (84 ani), Suedia (83,8 ani) și Italia (83,7 ani), în timp ce Bulgaria (75,8 ani), Letonia (76,4 ani) și România (76,5 ani) se situează în partea inferioară a clasamentului.
Deși România se află printre ultimile poziții, creșterea speranței de viață în ultimele două decenii a fost notabilă, cu un avans de 5,1 ani între 2004 și 2024, depășită doar de Estonia (7 ani), Letonia și Lituania (ambele cu 5,5 ani câștig).
Diferențele între sexe sunt marcante: femeile din UE trăiesc, în medie, cu 5,2 ani mai mult decât bărbații (84,1 ani față de 78,9 ani). Diferențe semnificative se observă în Letonia, unde fetele trăiesc aproape cu 10 ani mai mult decât băieții.
Obiceiurile de căsătorie în UE: România printre țările cu cele mai multe căsătorii
În 2024, numărul căsătoriilor în Uniunea Europeană a fost de aproximativ 1,7 milioane, echivalentul a 3,9 căsătorii la 1.000 de locuitori, în timp ce divorțurile au totalizat circa 0,7 milioane (1,6 la 1.000 de persoane).
România raportază una dintre cele mai ridicate rate ale căsătoriilor, cu 5,3 la 1.000 de locuitori, apropiată de Letonia, care conduce cu 5,5. La polul opus, Italia înregistrează cele mai puține căsătorii, cu 2,9 la 1.000 de persoane.
