Ministerul Energiei a anunțat joi oprirea controlată a Unității 2 de la Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă, o decizie care pune presiune suplimentară pe un sistem energetic deja afectat de secetă și de oprirea recentă a Unității 1. Cu toate acestea, autoritățile transmit un mesaj de liniște, subliniind că rețeaua electrică rămâne stabilă și că alimentarea consumatorilor nu este în pericol.
În contextul acestei situații, România a demarat repornirea unui grup de la termocentrala pe cărbune Rovinari și a decis să nu oprească unitățile de producție de la Turceni și Craiova. Totodată, importurile de energie vor crește pentru a compensa deficitul.
Oprirea Unității 2 de la Cernavodă a avut loc joi, la ora 10:53, conform comunicatului Ministerului Energiei. „Sistemul Electroenergetic Național este stabil, iar activitatea se desfășoară normal”, se arată în document. Ministerul precizează că necesarul de energie este asigurat printr-un mix diversificat, care include producția hidro, eoliană, importuri și capacități de rezervă pe cărbune.
Capacitatea de import transfrontalieră a României este de aproximativ 4.000 MW, iar pentru vârful de consum estimat la 6.900 MW în seara zilei de joi, se anticipează un necesar de import de până la 2.300 MW.
Deficitul generat de închiderea temporară a celor două unități nucleare este acoperit prin resurse de rezervă, printre care grupul Rovinari 4, cu o capacitate de 330 MW, și cel puțin 300 MW proveniți din producția Hidroelectrica.
Pe plan european, România a anunțat că nu va închide până la 31 august un grup de 330 MW la Turceni și două grupuri la Craiova, care asigură împreună 300 MW. „Retragerea celor 710 MW rămași pe cărbune, prevăzută în jaloanele PNRR pentru data de 31 august 2026, nu poate fi realizată fără riscuri suplimentare pentru siguranța Sistemului Electroenergetic Național”, a precizat Ministerul Energiei. Această situație va fi notificată și discutată oficial cu Comisia Europeană.
Programul Național de Redresare și Reziliență impune închiderea unităților pe cărbune până la 31 august, însă criza energetică severă actuală, amplificată de secetă și de oprirea unităților nucleare, obligă la regândirea acestei strategii. Cele două unități nucleare asigură în mod normal circa 20% din producția totală de energie a țării, iar închiderea lor impune găsirea unor soluții alternative.
Parcurile eoliene au avut o contribuție semnificativă în această perioadă, generând miercuri aproape 1.600 MW în timpul zilei, comparativ cu 55 MW cu o zi înainte, grație condițiilor meteorologice favorabile, fiind astfel un sprijin important în perioada de vârf de consum.
În ciuda acestor eforturi, situația rămâne dificilă din cauza secetei, care a redus debitele apelor și a forțat oprirea ambelor reactoare de la Cernavodă. Autoritățile au făcut apel către populație să reducă consumul în intervalul critic de seară, între 18:00 și 23:00, perioadă în care nici energia solară, nici cea eoliană nu pot acoperi integral necesarul.
Importurile de energie din țările vecine, în special din Bulgaria, au acoperit până acum între 25% și 30% din consumul național, dar această strategie ridică întrebări legate de securitatea energetică și angajamentele României din cadrul PNRR.
Revenirea la utilizarea cărbunelui evidențiază tensiunea dintre necesitatea asigurării continuității energetice și respectarea țintelor europene privind decarbonarea. În comparație, alte state europene, precum Germania și Polonia, au termene mult mai îndepărtate pentru eliminarea cărbunelui, respectiv 2038 și 2040.
Pe 31 august 2026, România trebuia să închidă capacități de 630 MW pe cărbune de la Turceni și Craiova, măsură legată de primirea unei tranșe de 771 milioane euro din fonduri europene. Guvernul analizează în prezent posibile ajustări ale acestui plan, având în vedere criza energetică în desfășurare.
