Ministerul Educației a inițiat consultarea publică a unui proiect de ordin care vizează aprobarea standardelor naționale de evaluare pentru învățământul primar și gimnazial. Această măsură face parte din implementarea Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023, având ca scop crearea unui cadru unitar, transparent și comparabil pentru evaluarea elevilor la nivel național.
Standardele naționale de evaluare vor fi aplicate începând cu anul școlar 2026-2027 pentru disciplinele din trunchiul comun.
Definirea standardelor naționale de evaluare
Conform documentului supus dezbaterii publice, aceste standarde descriu ce cunoștințe și abilități trebuie să demonstreze elevii pentru fiecare competență din programa școlară, pe trei niveluri de performanță: de bază, consolidat și avansat. Ele nu înlocuiesc competențele din programa școlară, ci le oferă criterii clare și uniformizate pentru evaluare.
Ministerul precizează că sistemul actual de notare nu se elimină – elevii vor primi în continuare note și calificative, dar acestea vor fi susținute prin raportarea la descriptorii de performanță stabiliți la nivel național.
Motivarea reformei în evaluare
În prezent, modul în care se evaluează elevii diferă considerabil între școli și chiar între profesori, ceea ce generează subiectivism și lipsă de repere comune. De asemenea, accentul pus pe memorare este considerat un punct slab.
O notă identică poate reflecta niveluri de competență diferite în funcție de școală sau mediu, fapt care se amplifică la examenele naționale precum Evaluarea Națională și Bacalaureatul.
Fără un referențial național obligatoriu pentru evaluarea curentă, profesorii concep propriile teste și criterii de notare, ceea ce diminuează comparabilitatea rezultatelor.
Rezultatele testelor internaționale PISA au evidențiat dificultăți ale elevilor în aplicarea cunoștințelor în contexte practice. Noul model urmărește evaluarea competențelor și a capacității de utilizare a cunoștințelor, nu doar reproducerea lor.
Modificări aduse procesului de evaluare
Standardele naționale introduc pentru prima dată un referențial curricular explicit menit să definească nivelurile de performanță așteptate pentru fiecare competență.
Astfel, la discipline precum matematică sau limba română, vor exista descrieri detaliate ale cerințelor pentru fiecare nivel de performanță. Evaluarea elevilor va fi astfel bazată pe raportarea individuală la aceste criterii, și nu pe compararea între elevi.
Ministerul descrie această tranziție drept o trecere de la evaluarea normativă la evaluarea criterială, axată pe competențe, progres individual, feedback constructiv și dezvoltarea elevului.
Aceste standarde vor face parte din noua arhitectură curriculară, alături de planurile-cadru și programele școlare. Ele vor fi integrate în Cadrul de Referință al Curriculumului Național, asigurând alinierea dintre conținutul predat, învățat și evaluat.
Implementarea standardelor este legată de procesul de digitalizare a evaluării, aflat deja în desfășurare prin corectarea digitală a examenelor. Noul sistem va permite crearea unor bănci naționale de teste, analiza statistică a rezultatelor și o mai bună înțelegere a nivelului real de competență al elevilor.
Ministerul a colaborat cu specialiști în evaluare educațională, prin proiectul RECRED, pentru a dezvolta descriptorii și instrumentele metodologice necesare.
Implicațiile pentru cadrele didactice
Reforma presupune schimbări semnificative și pentru profesori, care vor trebui să conceapă evaluările în concordanță cu standardele naționale. Aceasta va contribui la uniformizarea și clarificarea procesului de notare în școli.
