Un caz controversat judecat la Tribunalul București și aflat în apel la Curtea de Apel București aduce în prim-plan concedierea unui lider de echipă dintr-o companie multinațională IT cu aproximativ 2.000 de angajați, pe motiv că a asistat o subalternă să își schimbe parola contului Windows.
Potrivit documentelor din proces, managerul a intervenit ca să ajute o colegă care a cerut sprijin pentru schimbarea urgentă a parolei, după ce a realizat că aceasta fusese posibil compromisă de un alt angajat. Managerul a declarat că a dorit să susțină o angajată aflată în dificultate, dar consideră măsura concedierii o reacție disproporționată față de fapta comisă.
Evenimentul care a generat disputa a avut loc într-o seară de vineri, în septembrie 2024. Subalterna l-a contactat pe manager prin WhatsApp pentru a-i cere resetarea parolei Windows, invocând o suspiciune că cineva ar fi aflat parola sa. Managerul i-a explicat că parola este un element strict personal și confidențial și i-a recomandat să solicite resetarea oficială luni dimineața.
Cu toate acestea, pentru a-i veni în ajutor rapid, managerul a utilizat o metodă de resetare bazată pe inteligența artificială B-Max integrată în aplicația MS Teams, care era permisă în sistemul companiei, iar resetarea a fost efectuată direct pe calculatorul colegei.
În timpul operațiunii, aplicația MS Teams a afișat pe ecran conversațiile recente ale angajatei într-un grup privat, considerate de manager nelegate de activitatea profesională. Aceste conversații au fost vizibile circa zece minute, durata resetării parolei.
După weekend, liderul a fost din nou solicitat să reseteze parola și a folosit aceeași metodă. Ulterior, preocupat de progresul proiectului și de situația echipei, a împărtășit colegilor din management despre cum a ajutat subalterna să își schimbe parola, dar a menționat că acest lucru a stârnit reacții dure, iar discuția a fost brusc întreruptă.
La scurt timp, angajatul a fost convocat la o comisie de disciplină, unde a relatat întreaga situație. Inițial, procesul-verbal emis menționa în titlu „concediere disciplinară”, deși în cuprinsul documentului nu exista această decizie. Mai târziu, a primit o variantă rectificată, urmată de o notificare din partea departamentului Resurse Umane privind sancțiunea concedierii.
Managerul a contestat decizia în instanță, afirmând că a acționat în interesul subalternei și că măsura concedierii este excesivă, însă Tribunalul București a respins solicitarea sa. Hotărârea este însă supusă apelului, procesul fiind încă în desfășurare.
Acest caz reflectă tensiunile din mediul corporativ în privința gestionării securității informațiilor și a limitelor de intervenție în echipe, în contextul tehnologiilor avansate utilizate zilnic.
