Demisia premierului moldovean Alexandru Munteanu reprezintă un punct critic pentru Republica Moldova, țară care a prioritizat integrarea europeană după izbucnirea conflictului din Ucraina. Această schimbare survine chiar în timpul negocierilor oficiale de aderare la Uniunea Europeană, desfășurate sub conducerea președintei Maia Sandu, conform relatărilor presei internaționale.
Munteanu, aflat la conducerea Guvernului doar opt luni, a decis să renunțe la funcție într-un moment delicat, chiar când Republica Moldova și-a propus să devină membru UE până în 2030. Deși aderarea reprezintă un succes diplomatic major, guvernarea se confruntă cu probleme interne care pun în pericol stabilitatea politică.
În anunțul său, premierul a declarat că a acceptat fotoliul pentru a susține reforme esențiale, însă a simțit că nu mai poate conduce executivul în conformitate cu propriile sale principii. Rămâne în funcție ca interimar până la desemnarea succesorului.
Președinta Maia Sandu a negat existența unui conflict privind autonomia premierului, precizând că decizia a fost una personală a acestuia. Totuși, ea a recunoscut diferențele de opinie care au existat, iar presa locală a menționat o discuție tensionată între cei doi cu o zi înainte de demisie.
Popularitatea lui Munteanu scăzuse semnificativ ca urmare a unui pachet de reforme economice controversate, ce includeau majorări ale TVA la produse alimentare și servicii esențiale, precum și schimbări salariale în sectorul public. Aceste măsuri au generat proteste și au redus sprijinul popular, sondajele indicând o percepție negativă în rândul a aproape 40% din populație.
Criza politică a fost agravată de scandalul MoldATSA, compania de stat responsabilă de administrarea spațiului aerian. Directorul acesteia a fost demis după suspiciuni privind autenticitatea CV-ului său, iar ulterior a ieșit la iveală că Anastasia Taburceanu, verișoara președintelui Sandu, a beneficiat de un salariu foarte mare în calitate de purtător de cuvânt. Aceasta și-a dat demisia și a anunțat că va returna bonusurile primite. Incidentul a dus la alte demisii în cadrul instituțiilor implicate.
Pentru a diminua efectele acestui scandal, Maia Sandu a anunțat o serie de reforme privind administrarea companiilor de stat, ce vizează implementarea unor reguli mai stricte de numire, intensificarea controalelor și sporirea rolului instituțiilor anticorupție. Obiectivul este redobândirea încrederii publice, fără a afecta ritmul reformelor cerute de Bruxelles.
Criza politică izbucnește la un moment crucial pentru parcursul european al Republicii Moldova, care a obținut statutul de candidat în 2022 și a demarat recent negocierile. Deși partidul PAS controlează majoritatea parlamentară și poate desemna un nou premier fără sprijinul opoziției, noua conducere va trebui să asigure stabilitatea guvernamentală și să continue reformele decisive pentru aderarea la Uniunea Europeană.
