Președintele Belarusului, Aleksandr Lukașenko, a anunțat că va primi în curând la Minsk un reprezentant al președintelui francez Emmanuel Macron, după o convorbire telefonică avută între cei doi lideri în cursul săptămânii trecute, potrivit agenției belaruse Belta.
În cadrul conversației, Lukașenko a avut o dispută verbală cu Macron, reproșându-i liderului francez că, deși a vizitat recent Erevan, nu a făcut o călătorie similară la Moscova sau Minsk. Întrebat de ezitările lui Macron, șeful statului belarus i-ar fi sugerat să trimită un înlocuitor de încredere dacă îi este dificil să vină personal.
Însă alte surse, precum TV5Monde Info, redau discuția într-o lumină diferită, afirmând că Macron a îndemnat Belarusul să se abțină de la implicarea în războiul din Ucraina și să îmbunătățească raporturile cu Europa.
Lukașenko nu susține implicarea Giorgiei Meloni în negocierile cu Moscova
Un moment deosebit de controversat al discuției a fost respingerea de către Lukașenko a ideii ca premierul italian Giorgia Meloni să acționeze ca mediator al Uniunii Europene în dialogul cu Rusia. Conform agenției Belta, Lukașenko i-ar fi spus lui Macron că Meloni, fiind femeie, nu este potrivită pentru această sarcină dificilă.
Mai mult, Lukașenko ar fi apreciat experiența politică a lui Macron, considerând că acesta este un „aksakal” – un termen ce desemnează un lider înțelept și respectat –, fiind mai adecvat pentru o astfel de poziție de negociere.
Aceste declarații au stârnit reacții în spațiul public, mai ales în contextul recentei propuneri europene de a desemna un emisar special în relația cu Rusia. Giorgia Meloni, care susține consolidarea unei abordări comune a UE, a avertizat împotriva acțiunilor diplomatice „individuale”.
Speculații privind viitorul emisar special al UE
Pe fondul acestor dezbateri, presa europeană a menționat numele unor figuri marcante, precum fostul cancelar german Angela Merkel sau fostul premier italian Mario Draghi, ca potențiali emisar special.
Ironia momentului a fost reliefată de respingerea categorică a lui Lukașenko cu privire la o femeie în acest rol, ceea ce face ca numele lui Merkel să revină în atenție, dată fiind experiența ei în relațiile cu Vladimir Putin.
Deocamdată, însă, Uniunea Europeană nu a luat o decizie oficială în privința desemnării emisarului, situația rămânând fluidă și caracterizată de tensiuni politice evidente.
Invitația lui Lukașenko pentru Macron și poziția Franței
Lukașenko l-a îndemnat pe Macron să ia inițiativa și să medieze dialogul dintre UE, Minsk și Moscova, susținând că președintele francez este „figura principală și forța motrice a Europei”.
Cu toate acestea, poziția oficială a Franței continuă să respingă legitimitatea regimului belarus, așa cum a fost comunicat anterior de Quai d'Orsay. Discursul recent reprezintă prima conversație de acest gen între cei doi lideri de la începutul conflictului din Ucraina, din 2022, când Macron i-a cerut lui Lukașenko să retragă trupele ruse de pe teritoriul Belarusului.
În concluzie, tensiunile dintre Uniunea Europeană și regimul de la Minsk rămân intense, iar dialogul politic este departe de a atinge o rezolvare clară.
