Legea privind Agenția Națională de Integritate (ANI), un subiect care a generat recente tensiuni politice majore, a fost amânată ani de zile, deși termenul limită inițial pentru adoptare era sfârșitul anului 2024. Prima versiune a proiectului a fost respinsă în Senat, iar unele partide din coaliția de guvernare încearcă în prezent să revigoreze proiectul pentru a nu pierde fonduri europene importante, în valoare de 770 milioane de euro.
Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, care susține proiectul în calitate de senator, a subliniat că legea face parte din angajamentele asumate în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în special în Componenta de Bună Guvernanță, la Jalonul 431, ce presupune „adoptarea și intrarea în vigoare a legislației consolidate privind integritatea”.
Termenul inițial și contextul politic
Conform primei variante, Jalonul 431 trebuia să fie îndeplinit până în trimestrul patru al anului 2024, adică la data de 31 decembrie. Acesta avea loc într-o perioadă electorală extrem de încărcată, cu alegeri europarlamentare, locale, parlamentare și prezidențiale, ceea ce a complicat și mai mult adoptarea reformei. În acea perioadă, premier era Marcel Ciolacu, iar la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene funcționa Adrian Câciu.
Reforma vizată prevedea actualizarea și consolidarea legislației privind integritatea, printr-o etapă preliminară de evaluare și analiză a legilor existente, urmată de unificarea și actualizarea acestora sau elaborarea unor noi acte normative.
Implicarea deciziei CCR și renegocierile PNRR
În mai 2025, Curtea Constituțională a României a emis o decizie importantă referitoare la declarațiile de avere, ceea ce a complicat suplimentar procesul legislativ. Astfel, reformele necesare trebuiau să țină cont și de această decizie în cadrul dezbaterilor parlamentare.
În octombrie 2025, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a comunicat că Jalonul 431 era în plin proces de realizare, fiind parte a celei de-a șasea cereri de plată, dar erau îndeplinite doar 7 din cele 47 de obiective. România negocia cu Comisia Europeană modificarea PNRR, inclusiv amânarea unor jaloane și obiective.
În urma renegocierilor, guvernul condus din iunie 2025 de premierul Ilie Bolojan, alături de ministrul Adrian Câciu la MIPE, a decis să amâne adoptarea legii ANI pentru primul trimestru din 2026, în cadrul ultimei cereri de plată planificate, respectiv T1/2026. Aceasta ar fi însemnat un termen ideal la sfârșitul lunii martie 2026, o perioadă în care România beneficia încă de un guvern cu puteri deplină, susținut de PSD.
Tensiuni și acuzații politice pe final de PNRR
În prezent, partidele politice se acuză reciproc de tergiversarea adoptării legii ANI, care trebuie finalizată până la expirarea PNRR, în august 2026. Este de menționat că PSD, partid ce a deținut Ministerul Justiției din decembrie 2024 până în mai 2026, a avut o poziție ambivalentă și uneori a blocat avansul proiectului.
Paralelă cu legea salarizării
O situație similară s-a înregistrat și în cazul noii legi a salarizării unitare. Aceasta ar fi trebuit adoptată până în iunie 2023, dar a fost amânată constant, iar în perioada electorală guvernele au decis să nu intervină. În cele din urmă, cu acordul Comisiei Europene, termenul pentru această lege a fost mutat la ultima cerere de plată. Însă până în prezent Parlamentul nu a primit o variantă agreată, iar discuțiile continuă în contextul unor controverse legate de posibila scădere a unor venituri bugetare.
