Acumularea de apă Vârșolț din județul Sălaj a înregistrat cea mai gravă scădere a volumului înregistrată în ultimul deceniu, ca urmare a unei perioade extinse de secetă și caniculă. Nivelul apei a coborât drastic, ceea ce creează premisele unei crize hidrologice majore pentru zona deservită.
Lacul, care furnizează apă potabilă municipiului Zalău, orașului Șimleu Silvaniei și mai multor comune din județ, deține în prezent aproximativ 5 milioane de metri cubi de apă, față de cei 14 milioane de metri cubi în condiții normale, conform declarațiilor directorului Sistemului de Gospodărire a Apelor Sălaj, Cristian Crișan.
Seceta extremă a uscat zone extinse din fundul lacului, expunând o largă porțiune de teren crăpat și albicios, pe care se găsesc numeroase scoici uscate, semn al nivelului mult redus al apei. Această situație a fost observată chiar și de pe drumul național ce leagă Zalăul de localitatea Crasna, unde peisajul a suferit transformări dramatice.
Toate cele trei cursuri de apă care alimentează Lacul Vârșolț – Mortăuța, Crasna și Colițca – sunt puternic afectate, unele secțiuni fiind complet uscate. Evaporarea accelerată, cauzată de temperaturile foarte ridicate, determină o pierdere medie zilnică de aproximativ opt litri de apă pe metru pătrat de suprafață a lacului.
Comunitatea locală, în special pescarii, resimte puternic această schimbare. Mărturii ale pescarilor arată cum adâncimea apei a scăzut cu circa trei metri, iar aceștia au fost nevoiți să mute frecvent undițele spre interiorul lacului, în căutarea apei.
Autoritățile au reacționat prin limitarea temporară a cantității de apă extrasă din lac, pentru a conserva resursele disponibile. Totuși, aprovizionarea cu apă a populației nu este momentan amenințată, deoarece sistemul regional de alimentare beneficiază în continuare de sursa suplimentară de apă provenită de la aducțiunea Tarnița din județul Cluj.
Fenomenul a atras o serie de reacții pe rețelele sociale, utilizatorii exprimând îngrijorare față de situația fără precedent a lacului. Comentarii precum „Doamne, ce uscăciune!” sau „Teribilă secetă” reflectă starea comunității în fața acestei provocări hidrologice.
