Pe 26 aprilie se marchează Ziua Internațională de Comemorare a accidentului nuclear de la Cernobîl, un eveniment instituit de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite în 2016. În noaptea acelei zile din 1986, reactorul nr. 4 al centralei nucleare situate în Ucraina a explodat, eliberând în atmosferă un nor radioactiv care a afectat în mod semnificativ regiunile din fostul spațiu sovietic, inclusiv teritoriile Belarusului, Ucrainei și Federației Ruse.
Reactorul a fost cuprins de un incendiu care a durat zece zile, iar consecințele au fost devastatoare: aproximativ 8,4 milioane de locuitori din aceste țări au fost expuși la radiații. Centrala de la Cernobîl a fost ridicată începând cu 1970, primul reactor fiind pus în funcțiune în 1977, iar alte două unități erau în construcție în momentul accidentului.
Conform unui studiu publicat în 2010 în New York, contaminarea radioactivă generată de accident a provocat aproape un milion de decese la nivel mondial. Volumul „Chernobyl: Consequences of the Catastrophe for People and the Environment”, editat sub egida Academiei de Științe din New York, menționează că între 112.000 și 125.000 de membri ai echipelor de intervenție au decedat până în 2005. Mai mult, numărul total al deceselor corelate cu incidentul în intervalul 1986-2004 este estimat la aproape 985.000.
Impactul în România și alte țări europene
Pe lângă Belarus, care a fost cea mai grav afectată țară, cu aproximativ 70% din precipitațiile radioactive căzute, și alte state au resimțit efectele accidentului. România a înregistrat o creștere semnificativă a radiațiilor, de până la 10.000 de ori față de valorile normale de atunci. Alte țări europene afectate includ Norvegia, Suedia, Finlanda, Iugoslavia, Bulgaria, Austria, Grecia, dar și zone extinse din Germania și Marea Britanie.
Inițiative internaționale pentru remedierea consecințelor
În 1990, guvernul sovietic a solicitat oficial sprijin internațional, ceea ce a dus la lansarea unor proiecte coordonate de organizații ONU și ONG-uri, axate pe cercetare, protecția sănătății, siguranța nucleară, reabilitarea mediului și producția alimentară.
Pentru a limita răspândirea radiațiilor, în anul producerii accidentului a fost construit un „sarcofag” de beton care să sigileze reactorul avariat. Din cauza construcției rapide și provizorii, acest sarcofag a devenit instabil și periculos în timp. Astfel, cu sprijinul a peste 45 de țări și coordonarea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, a fost ridicată o cupolă metalică de dimensiuni impresionante, de 110 metri înălțime și 25.000 de tone, menită să înlocuiască vechea structură.
Recent, Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) a anunțat că sarcofagul de protecție a fost avariat în urma unui atac cu dronă, iar acum nu mai poate îndeplini funcția esențială de a izola radiațiile. Această structură, construită la costul de 1,5 miliarde de euro și finalizată în 2019 sub coordonare europeană, reprezintă un element cheie în prevenirea unei noi catastrofe la Cernobîl.
