Kremlinul duce o campanie de propagandă intensă pentru a justifica un eventual război împotriva NATO, vizând în special cele trei state baltice – Estonia, Letonia și Lituania. Acestea sunt acuzate oficial că „umilesc” minoritățile rusești de pe teritoriul lor, un argument folosit în trecut pentru justificarea intervenției militare ruse în Ucraina.
Țările baltice în centrul criticilor din partea Rusiei
Deputatul rus ultranaționalist Konstantin Zatulin, membru al partidului de guvernământ Rusia Unită, a adresat acuzații dure de la tribuna Dumei de Stat, afirmând că țările baltice “devin tot mai rasiste față de ruși”. În mod special, Estonia și Letonia, care găzduiesc minorități ruse de 20%, respectiv 24%, au fost criticate vehement, în timp ce Lituania, cu o comunitate rusă mai mică, de 5%, este de asemenea vizată.
Zatulin a reamintit promisiunile făcute în perioada separării de Uniunea Sovietică, când liderii balti au garantat drepturi egale și stabilitate minorităților rusești. El susține că aceste state “au înșelat” etnicii ruși, introducând statutul de “non-cetățeni” și impunându-le dificultăți administrative și sociale, deși nu a prezentat dovezi concrete pentru susținerea acestor afirmații.
Legea rusească pentru intervenții militare în străinătate
Declarațiile lui Zatulin vin în contextul unui nou proiect de lege aprobat în primă lectură în Duma de Stat, care ar permite președintelui Vladimir Putin să inițieze intervenții militare în alte țări sub pretextul protejării rușilor împotriva persecutării. Veaceslav Volodin, președintele Dumei, a îndemnat la „rănirea nebunilor din țările baltice” și la apărarea rusofonilor aflați acolo.
Semnale privind o posibilă agresiune militară rusească
Agențiile de informații occidentale avertizează că Rusia ar putea lansa un atac împotriva unui stat membru NATO până la sfârșitul acestui deceniu. Șeful Serviciului Federal de Informații din Germania avertizează asupra unui risc de provocări asemănătoare celor din Crimeea în regiunile baltice, iar ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, menționează posibilitatea unor acțiuni agresive încă din 2028.
Pregătiri militare și operațiuni hibride
Conform analiștilor de la Institutul pentru Studiul Războiului, Rusia se află în faza inițială a pregătirilor pentru un posibil conflict cu NATO. Aceasta include intensificarea propagandei, reorganizarea forțelor militare, extinderea și modernizarea bazelor militare la granițele cu Finlanda, precum și desfășurarea unei game largi de operațiuni hibride pe teritoriul european – de la sabotaje și corupție, până la interferențe în procese electorale și spionaj.
Măsuri de securitate în statele baltice
Estonia, Letonia și Lituania au adoptat măsuri stricte pentru consolidarea securității și reducerea influenței rusești. De exemplu, în Letonia, rușii sunt obligați să cunoască limba oficială și să prezinte dovezi privind sursele veniturilor pentru a obține permise de ședere. Suspiciunea față de Rusia este solidă în aceste state și în alte foste republici sovietice, pe fondul trecutului dureros marcat de deportări, epurări etnice și rusificare forțată.
Creșterea tensiunilor în Narva și regiunea baltică
Rusia promovează ideea creării unei „Republici Populare Narva” în Estonia, oraș cu o populație predominant rusofonă (90%), aflat la granița cu Federația Rusă, generând preocupări suplimentare într-un context geopolitic deja tensionat.
