O statuie dedicată scriitorului Mihail Bulgakov, amplasată în apropierea muzeului care îi poartă numele în Kiev, a fost îndepărtată joi, conform unei decizii aprobate în decembrie 2025 de Consiliul Municipal al capitalei Ucrainei, informează Le Figaro. Această măsură face parte dintr-un demers mai amplu ce urmăreşte eliminarea simbolurilor considerate reprezentative pentru imperialismul rus.
Decizia a fost fundamentată pe concluziile Institutului pentru Memoria Naţională din Ucraina, care a catalogat monumentele dedicate lui Bulgakov drept semne ale influenţei imperiale ruse. În acest context, încă din iunie 2023, o placă comemorativă amplasată la casa natala a scriitorului din Kiev a fost vandalizată prin stropirea cu vopsea roşie.
Potrivit publicaţiei ruse din exil Meduza, alte 15 monumente şi plăci comemorative asociate unor personalităţi culturale, precum scriitoarea Anna Ahmatova sau compozitorul Mihail Glinka, au fost deja îndepărtate în cadrul unei politici active de „derusificare” adoptate în Ucraina. Mai mulţi intelectuali ucraineni susţin această abordare. Un profesor de istorie afirmă că aceste simboluri imperiale pot genera, chiar şi inconştient, o percepţie de subordinare culturală a ucrainenilor, iar o scriitoare o defineşte drept o „purificare de propaganda monumentală a Kremlinului”.
După demontare, statuia lui Bulgakov a fost predată nepotului sculptorului Nikolai Rapai, autorul monumentului. Criticile aduse lui Bulgakov se referă la atitudini expres manifestate în unele dintre operele sale, în care a exprimat dispreţ faţă de naţionalismul, cultura şi limba ucraineană. Romanul „Garda Albă” (1926) prezintă povestea unei familii de ofiţeri ruşi luptând împotriva Armatei Populare Ucrainene conduse de Simon Petliura, important lider în lupta pentru independenţa Ucrainei din 1918.
Raportul comisiei Institutului pentru Memoria Naţională evidenţiază o „atitudine părtinitoare şi negativă” a lui Bulgakov faţă de lumea ucraineană, subliniind ura sa faţă de aspiraţiile de independenţă ale ucrainenilor şi critica adusă formării statului ucrainean şi conducătorilor săi. Autorii raportului merg mai departe, asociind ideologia scriitorului cu retorica actuală a putinismului, considerând că Bulgakov este unul dintre precursorii justificării Kremlinului pentru agresiunile etnocide din Ucraina.
Mihail Bulgakov, născut în 1891 la Kiev într-o familie burgheză, a absolvit medicina şi a servit în Crucea Roşie – perioada Primului Război Mondial. După evenimentele revoluţionare din Rusia şi războiul civil, şi-a dedicat viaţa literaturii, confruntându-se frecvent cu cenzura sovietică, în special după instaurarea regimului Stalin. Lucrarea sa emblematică, „Maestrul şi Margareta”, a fost publicată integral abia în 1966, la mult timp după decesele autorului şi dictatorului sovietic.
