Janina Scarlet, născută în Ucraina și stabilită în prezent în Statele Unite, avea aproape trei ani în ziua de 26 aprilie 1986, când explozia de la centrala nucleară de la Cernobîl a dus la una dintre cele mai grave catastrofe nucleare din istorie. Locuind în orașul Vinița, situat la circa 300 de kilometri sud față de epicentrul dezastrului, ea a resimțit imediat efectele nocive ale radiațiilor, manifestate prin crize convulsive și hemoragii severe, ce au necesitat numeroase internări pe parcursul copilăriei.
Într-un interviu exclusiv acordat publicației Libertatea — primul pentru o sursă din Europa de Est — Janina a împărtășit detalii despre experiența sa, dificultățile prin care a trecut și modul în care a reușit să își găsească speranța și puterea de a merge mai departe, în ciuda urmărilor persistente ale expunerii la radiații.
Secretul păstrat timp de 60 de ore și amploarea tragediei
Explozia de la centrala nucleară de la Cernobîl a eliberat un nor radioactiv imens care a afectat vaste teritorii din Uniunea Sovietică — actualele țări Belarus, Ucraina și Rusia —, precum și părți ale Europei, inclusiv nord-estul României. Autoritățile sovietice au ascuns incidentul timp de aproape 60 de ore, timp în care milioane de persoane au fost expuse fără să fie avertizate. Prima confirmare oficială a avut loc abia la seara zilei de 28 aprilie 1986, două zile după explozie.
Un studiu realizat în 2010 de experți din Rusia și Belarus estimează că aproape un milion de oameni au murit între 1986 și 2004 din cauza contaminării radioactive cauzate de accident. Totodată, se arată că aproximativ 125.000 dintre cei 830.000 de lucrători implicați în operațiunile de curățare au decedat până în 2005.
Amintirile unei copilării marcate de radiații
Janina Scarlet nu împlinise nici trei ani când a avut loc explozia. Povestește cu sinceritate despre suferința provocată de radiații: migrene intense, convulsii, sângerări nazale care nu se opreau și multiple internări. „Eram speriată și aveam dureri mari”, mărturisește ea, rememorând perioadele în care perna îi era adesea pătată cu sânge în timpul nopții și ajungea de urgență la spital pentru tratamente de cauterizare.
Mama sa o proteja strict, evitând să o lase să atingă sau să mănânce fructe și legume care ar fi putut fi contaminate. „Dacă vedeai un măr pe jos sau fructe sălbatice prin tufișuri, nu le atinge, erau otrăvite”, îi spunea mama.
Una dintre cele mai grele momente din copilărie a fost o criză severă în jurul vârstei de opt ani, când Janina a fost inconștientă aproape două ore, iar medicii au atribuit aceste manifestări efectelor neurologice ale radiațiilor de la Cernobîl.
Viața după tragedie și lupta pentru normalitate
În ciuda traumelor fizice și psihice, Janina Scarlet a reușit să își construiască o viață în Statele Unite, unde activează ca psiholog, ajutând oameni să depășească traumele. Povestea ei este un exemplu elocvent al rezilienței umane în fața adversității severe și un avertisment despre consecințele catastrofale ale accidentelor nucleare.
