Premierul israelian Benjamin Netanyahu urmărește transformarea țării într-un stat militarizat, asemănător cu Sparta antică, însă costurile extrem de ridicate generate de războiul cu Hamas și recentele operațiuni împotriva Iranului ridică semne de întrebare cu privire la sprijinul acordat sectoarelor esențiale precum sănătatea și educația.
Conform datelor prezentate de guvernatorul Băncii Centrale din Israel, Amir Yaron, cheltuielile legate de conflictul declanșat pe 7 octombrie 2023, ca urmare a atacurilor teroriste ale mișcării Hamas, au ajuns până la sfârșitul lunii aprilie la aproximativ 405 miliarde de shekeli, echivalentul a aproximativ 120 de miliarde de euro. Această sumă reprezintă peste 17% din produsul intern brut (PIB) al țării.
Pe lângă aceste costuri, campania militară lansată la sfârșitul lunii februarie împotriva regimului iranian a generat cheltuieli suplimentare estimate inițial la 35 de miliarde de shekeli (peste 10 miliarde de euro) până în aprilie, când a fost instaurat un armistițiu.
Bugetul pentru apărăre a fost dublat de la începutul conflictului, iar pentru susținerea intenselor eforturi militare, Israelul a contractat împrumuturi importante de pe piețele internaționale. În urma acestor măsuri, datoria publică a crescut la peste 69% din PIB, comparativ cu 60% înainte de izbucnirea războiului. De asemenea, au fost înregistrate majorări ale taxelor și contribuțiilor sociale.
Profesorul Esteban Klor de la Universitatea din Ierusalim avertizează asupra impactului negativ asupra populației, care plătește „dublu” pe plan economic. Reducerea cheltuielilor sociale și investițiilor în infrastructură și servicii publice afectează calitatea educației și a sistemului de sănătate. Mai mult, mobilizarea rezerviștilor pentru serviciul militar influențează negativ productivitatea pe piața muncii.
Un sondaj efectuat de Institutul Israelian pentru Democrație indică faptul că aproape o treime dintre israelieni au resimțit scăderi ale veniturilor după 7 octombrie 2023, în special persoanele cu venituri mici și lucrătorii independenți. În ciuda acestor dificultăți, economia națională a reușit să depășească rapid șocul inițial, revenind la nivelurile din 2022 și înregistrând o creștere a PIB-ului de 2,9% în 2025, cu perspective pozitive pentru anul 2026.
În cadrul simpozionului de la Herzliya, Tamar Levi-Boneh, codirectoare a Departamentului de Buget, a subliniat pericolele unei „economii traumatizate”, în care necesitățile permanente ale aparatului de securitate cresc în detrimentul nivelului de trai. Ea a cerut un echilibru mai responsabil al finanțelor statului.
În opoziție, premierul Netanyahu susține că Israelul trebuie să adopte o poziție fermă și să devină o putere militară de top regională, o „super-Spartă” dedicată exclusiv securității naționale și apărării în fața amenințărilor persistente.
