Două firme controlate de o persoană apropiată fostului deputat PSD de Buzău, Marian Ghiveciu, au primit milioane de lei din fonduri europene destinate dezvoltării județului Tulcea. Proiectele, finanțate prin mecanismul ITI Delta Dunării, prevedeau achiziția a 24 de utilaje de construcție și crearea unei unități de servicii economice.
În realitate, vizitele efectuate pe teren arată o situație diferită față de angajamentele asumate. Libertatea a identificat terenuri părăsite, o rulotă veche și mai multe autoturisme abandonate, fără nicio urmă vizibilă a utilajelor promise.
Proiectele sunt legate de două societăți, Mega Edil Logistics SRL și Mega Edil SRL, conduse de Mihaela Florea, o apropiată a lui Marian Ghiveciu, care pe internet îl alintă „fratele” ei. Cele două companii au primit finanțare în 2018, iar termenul de finalizare a fost stabilit pentru 30 aprilie 2022.
La prima locație, unde ar fi trebuit să funcționeze o unitate de servicii dotată cu 13 utilaje, a fost găsit doar un container și un teren cu vegetație neîngrijită. Mai multe vehicule abandonate, unele fără numere, se aflau pe marginea proprietății, iar panoul informativ nu reflecta situația reală.
A doua adresă, aflată la câteva zeci de metri distanță, trebuia să găzduiască 11 utilaje de construcții. În schimb, aici se afla o rulotă veche înconjurată de vegetație crescută, iar panoul de informare era lipit pe aceasta, amintind doar de proiectul european finanțat cu peste 8,8 milioane lei.
Imaginile din satelit realizate în septembrie 2022, la câteva luni după termenul oficial de finalizare, confirmă absența utilajelor în cele două locații. Proiectele finanțate au rămas astfel neterminate, iar resursele alocate au fost compromise.
Terenurile pe care ar fi trebuit să funcționeze utilajele aparțin lui Gheorghe Chermăneanu, fost inspector superior în cadrul Consiliului Județean Tulcea până în 2018, responsabil cu verificarea drumurilor și deszăpezirea zonelor din estul județului.
În paralel, Mega Edil SRL a gestionat întreținerea și deszăpezirea drumurilor județene, primind în acest scop peste zeci de milioane de lei din partea administrației județene, consolidând astfel legătura dintre firme și autorități locale.
Aceste descoperiri ridică semne de întrebare privind modul în care au fost utilizate fondurile europene și respectarea angajamentelor în cadrul proiectelor vizate, în timp ce investițiile promise pentru dezvoltarea locală au rămas nefinalizate.