O investigație realizată de jurnalista Alexandra Șerban și publicată de Recorder aduce la lumină grave nereguli în teza de doctorat susținută în 2003 de generalul Lucian Pahonțu, directorul Serviciului de Protecție și Pază (SPP). Cercetarea arată că cel puțin 30% din lucrare provine din surse externe, unele preluate fără citarea corespunzătoare, încălcând astfel normele academice.
Lucian Pahonțu ar fi inclus în teza sa, intitulată „Tactici folosite pentru paza și apărarea obiectivelor de importanță deosebită”, pasaje copiate din Regulamentul Trupelor de Securitate din 1976, un document oficial al fostului aparat represiv comunist, absent din bibliografie și preluat integral pe 13 pagini.
Lucrată sub coordonarea generalului (r) prof. univ. dr. Valentin Arsenie și susținută la Academia de Înalte Studii Militare (actuala Universitate Națională de Apărare „Carol I”), teza are 205 pagini, din care 175 reprezintă textul propriu-zis. Recorder a identificat 52 de pagini cu text copiat, în total 761 de rânduri plagiate în primele trei capitole ale lucrării.
Investigația semnalează numeroase erori în cadrul aparatului critic: lipsa ghilimelelor pentru citate, sursele marcate în mod inadecvat prin simpla îngroșare a textului, note de subsol neconforme cu titlurile, precum și confuzii între numele autorilor și titlurile lucrărilor citate. În plus, în primul capitol s-a remarcat o numerotare haotică și duplicată a notelor bibliografice.
Contextul plagiatului capătă o dimensiune aparte, având în vedere că generalul Pahonțu a fost ofițer în Trupele de Securitate între 1987 și 1990, subordonate Departamentului Securității Statului. În anul susținerii doctoratului, acesta a publicat și volumul „Terorism și destabilizare”, în care regăsim pasaje din teza de doctorat, dar și opinii critice la adresa desființării Miliției și Securității, precum și ironii la adresa victimelor Mineriadei din septembrie 1991.
Experții în integritate academică resping orice justificare bazată pe vechimea normelor de redactare. Prof. univ. dr. Marian Popescu, directorul Centrului pentru Integritate Academică din cadrul Universității din București, subliniază că legislația privind dreptul de autor impunea respectarea citării corecte și utilizarea ghilimelelor încă din 1956, considerând aceste reguli drept fundamente morale ale cercetării științifice.
Jurnalul Libertatea a prezentat pasaje din teza de doctorat a șefului SPP, precum și reacțiile oficiale ale acestuia, care a negat că ar fi autorul unui curs universitar intitulat „Comunicare și relații publice”, publicat în 2011 și atribuit numelui său pe site-ul Bibliotecii Naționale.
Investigația demarată de Sidonia Bogdan confirmă astfel existența unor grave abateri academice în lucrarea generalului Lucian Pahonțu, ridicând semne de întrebare asupra integrității unuia dintre cei mai importanți oficiali din cadrul Serviciului de Protecție și Pază.
