La doar 25 de ani, Petruț Rizea, învățător la Școala gimnazială „Sfântul Calinic” din sectorul 6 al Bucureștiului, a trecut printr-o experiență terifiantă: un accident vascular cerebral (AVC) provocat de oboseală cronică și stres profesional. Cu toate că iubește să predea și se dedică cu pasiune elevilor săi, epuizarea acumulată în mediul școlar a dus la această situație gravă.
În spatele ușilor clasei, viața unui dascăl este adesea mult mai complicată decât pare. „Mi s-a spus că învățătorii au cel mai ușor job din lume: program scurt, vacanțe multe și doar lucrul cu elevii. Am auzit asta atât de des, încât uneori chiar am început să cred și eu. Dar nimeni nu vede ce se întâmplă dincolo de ușa clasei”, mărturisește Petruț.
Ultimul an a fost deosebit de dificil pentru el, marcat de stres intens, documentație excesivă și conflicte între elevi și părinți. Durerea de cap devenise un simptom frecvent, însoțit uneori de amețeli și vărsături, pe care inițial le-a ignorat, considerând că sunt simple migrene. Situația s-a înrăutățit treptat, culminând cu momentul în care, în aprilie, profesorul s-a prăbușit la pământ în propria locuință, în timp ce se pregătea să corecteze teste.
Investigațiile medicale, inclusiv un RMN, au evidențiat o leziune în lobul frontal al creierului, cu elemente sugestive pentru AVC, cauzat în principal de stresul și oboseala acumulată. „Am fost panicat când am aflat diagnosticul și motivele care au dus la acea situație: stresul permanent, suprasolicitarea fizică și psihică de la școală, faptul că mă dedicam absolut tot, fără să o fac pe jumătate”, povestește învățătorul.
Medicii i-au recomandat să-și schimbe stilul de viață, să se odihnească mai mult și să acorde atenție propriei sănătăți, recomandări dificile pentru un om obișnuit să muncească intens. „Trebuie să învăț ce înseamnă relaxarea, ceea ce nu este deloc ușor pentru mine”, adaugă el.
Birocrația sufocantă pune în pericol sănătatea profesorilor
Petruț explică că, pe lângă orele petrecute în clasă, volumul de muncă real al cadrelor didactice este copleșitor: completarea fișelor de progres, realizarea planificărilor, rapoarte multiple și alte sarcini administrative care nu au legătură cu predarea propriu-zisă. Aceasta, alături de presiunea de a face totul perfect, generează un nivel ridicat de stres ce poate conduce la burn-out.
Mesajul pe care Petruț Rizea îl transmite autorităților din Ministerul Educației este clar: sistemul trebuie regândit pentru a sprijini mai bine profesorii și pentru a reduce povara birocratică, astfel încât aceștia să se poată concentra pe ceea ce contează cu adevărat – educația și bunăstarea copiilor.
În ciuda experienței traumatizante, Petruț spune că, dacă ar putea da timpul înapoi, ar alege din nou să fie învățător, deoarece dragostea pentru copii și pasiunea pentru predare îl definesc și îi dau putere să meargă mai departe.
