Întârzierile trenurilor electrice Alstom Coradia chiar din momentul plecării din Gara de Nord reprezintă o realitate cu care se confruntă pasagerii, în ciuda stabilității operaționale demonstrate în timpul mersului. O analiză realizată de Asociația Pro Infrastructură, bazată pe monitorizarea a peste 4.500 de curse, relevă că principalele cauze ale întârzierilor sunt legate de mentenanța și resetările tehnice efectuate în stațiile de pornire, în special în nodul feroviar București.
Chiar dacă trenurile de acest tip au ajuns la un nivel normal de fiabilitate în timpul circulației, timpul petrecut de călători pe peroane înaintea plecării este afectat negativ de problemele tehnice care apar chiar la începutul traseului. Cele mai frecvente întreruperi sunt generate de resetările software și intervențiile tardive făcute asupra ramelor Alstom, situații care acumulează mii de minute de întârziere doar din Gara de Nord, un aspect care provoacă disconfort și nemulțumire în rândul pasagerilor.
Un exemplu ilustrativ oferit de ONG arată că, pe 8 mai, trenul #013 IR 16023, pe ruta Timișoara-Brașov-București, a frânat brusc între Ploiești și București, fiind urmat de o resetare a ramei. La plecarea următoare, trenul a înregistrat o întârziere de 57 de minute încă din gara de formare, iar cauza oficială indicată a fost „resetarea ramei”.
Mai mult, din analiza celor peste 4.500 de curse, s-au identificat 30 de plecări cu întârzieri mai mari de o oră, din care cel puțin 8 trenuri au fost afectate direct de problemele tehnice ale ramei. Exemple concrete includ întârzieri de până la 136 de minute, în cazul ramei #002 pe 31 octombrie 2025, și 64 de minute, în cazul ramei #008 pe 15 martie 2026.
Asociația subliniază că astfel de întârzieri întâlnite la plecarea din București nu se înregistrează la capătul opus al traseului, unde întârzierile provin în general din propagarea celor deja acumulate. Acest lucru indică existența unor probleme majore în procesul de mentenanță și pregătire a ramei chiar în stația de formare din București/Grivița. În acest context, ONG-ul întreabă retoric de ce procedurile de mentenanță nu sunt începute cu câteva ore înainte, evitând astfel punerea în așteptare a călătorilor.
În cifre, întârzierea cumulată cauzată de aceste probleme tehnice în Gara de Nord ajunge la aproximativ 5.000 de minute, din peste 2.250 de plecări monitorizate. Dintre acestea, peste 190 de trenuri au pornit cu o întârziere mai mare de 5 minute, un fenomen care pune presiune asupra întregii rețele feroviare.
Concluzia Asociației Pro Infrastructură este clară: este benefic faptul că trenurile beneficiază de mentenanță inclusă, însă aceasta nu trebuie efectuată „pe timpul și pe nervii călătorilor”, care sunt ținuți inutil pe peroane în așteptarea intervențiilor tehnice sau reglajelor necesare.
În final, reprezentanții ONG-ului solicită o transparență sporită din partea Alstom, Autorității pentru Reformă Feroviară și CFR Călători privind distribuția cauzelor întârzierilor, în special cele generate de resetările de software și intervențiile tehnice, pentru o mai bună gestionare a situației și creșterea satisfacției pasagerilor.
