O instanță din El Salvador a demarat marți cel mai mare proces colectiv din lume, cu 486 de presupuşi membri ai bandei Mara Salvatrucha (MS-13) cercetați simultan. Acest demers face parte din campania intensă inițiată de președintele Nayib Bukele pentru combaterea violenței grupărilor infracționale.
Procurorii îi acuză pe suspecți de peste 47.000 de infracțiuni săvârșite între 2012 și 2022, printre care se numără și un weekend extrem de sângeros, considerat cel mai grav din ultimele decenii ale țării, după încheierea războiului civil. Acuzațiile includ omor, femicid, șantaj și trafic de arme, evident în contextul unei stări de urgență instituită în 2022 și prelungite ulterior.
În acest context, autoritățile salvadoriene au arestat peste 91.500 de persoane, iar Parlamentul a aprobat un decret special care permite derularea proceselor colective. Totuși, organizațiile pentru drepturile omului critică aceste proceduri, considerându-le o încălcare a dreptului la un proces echitabil și o piedică în accesul inculpaților la asistență juridică adecvată.
Comisia Interamericană pentru Drepturile Omului a exprimat marți îngrijorarea cu privire la consecințele prelungirii stării de urgență, solicitând în mod expres renunțarea la această măsură ca metodă de combatere a criminalității. Conform comunicatului oficial, regimul actual suspendă dreptul la apărare, garantează interceptarea comunicațiilor și extinde durata detenției administrative.
Suspecții sunt cazați în cinci penitenciare, inclusiv în închisoarea de maximă securitate Cecot, deschisă în 2023 de administrația Bukele și considerată simbolul acestei politici stricte de toleranță zero față de bandele criminale.
Parchetul a prezentat probe precum autopsii, analize balistice și declarații ale martorilor, solicitând instanței aplicarea pedepselor maxime pentru fiecare acuzație. Un singur inculpat riscă până la 245 de ani de închisoare în cazul în care este găsit vinovat pentru multiple capete de acuzare.
Printre cei judecați se află și presupuşi lideri vechi ai bandei, care au fost implicați în armistițiul dintre guvern și grupările infracționale în perioada 2012-2014, pe vremea președintelui Mauricio Funes.
Autoritățile susțin că măsurile dure aplicate în baza stării de urgență au dus la o scădere drastică a ratei omuciderilor, de la 7,8 la 100.000 de locuitori în 2022, la 1,3 în anul următor.
