Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat joi, 30 aprilie 2026, o hotărâre ce marchează o nouă etapă în unul dintre cele mai controversate procese postdecembriste din România. Judecătorii au stabilit că dosarul „Mineriadei” din iunie 1990, în care se află sub acuzație foști demnitari ai regimului post-revoluționar, nu este încă pregătit pentru a fi judecat și a fost restituit Parchetului Militar pentru refacerea anchetei.
Decizia vine ca urmare a constatărilor instanței referitoare la multiple deficiențe în redactarea rechizitoriului. Potrivit magistraților, procurorii nu au prezentat în mod clar și complet faptele imputate inculpaților– printre care se numără Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu, Petre Roman și Virgil Măgureanu – și nici nu au efectuat o analiză corectă a probelor adunate.
De asemenea, instanța a exclus din dosar toate declarațiile făcute de inculpați în fața Comisiilor parlamentare de anchetă, considerând că acestea nu pot fi utilizate ca mijloc de probă în proces.
În ceea ce privește costurile procesului, judecătorii au stabilit onorarii diferite pentru avocații desemnați din oficiu: 500 de lei pentru reprezentanții liderilor politici și sume ce depășesc 5.000 de lei pentru avocații care apără grupurile numeroase de victime și urmași. Toate aceste cheltuieli, inclusiv costurile judiciare, vor fi suportate din bugetul de stat.
Hotărârea pronunțată nu este definitivă, iar procurorii au un termen de trei zile pentru a formula contestație. În cazul menținerii deciziei, dosarul riscă să fie amânat din nou pentru o perioadă nedeterminată, prelungind astfel incertitudinea privind stabilirea răspunderii pentru evenimentele violente din vara lui 1990.
Contextul dosarului „Mineriadei”
După evenimentele din iunie 1990, cercetările inițiale au avut ca principal scop identificarea „huliganilor” din Piața Universității, fără a se concentra pe cei care au orchestrat violențele. Până în anul 2000, investigațiile privind responsabilii politici au fost aproape blocate, cu rezoluții de neîncepere a urmăririi penale.
Presiunea publică și schimbările politice din anii 2000 au condus la punerea sub acuzare a lui Ion Iliescu în 2005, însă dosarul a fost închis ulterior, sub diverse pretexte, inclusiv prescrierea faptelor. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a intervenit în 2014, obligând România să redeschidă ancheta, deoarece astfel de infracțiuni împotriva umanității nu pot fi prescrise.
În 2015, procesul a fost reluat, iar în 2017, fostele conduceri politice au fost trimise în judecată. Cu toate acestea, în 2019-2020 dosarul a fost din nou contestat și declarat nul din cauza unor nereguli în procedura de strângere a probelor, fiind trimis iarăși Parchetului Militar pentru refacerea anchetei.
După patru ani de reconstituire a urmăririi penale, dosarul a fost recent înaintat instanței, însă decizia de astăzi prelungește procesul și impune noi corecții în pregătirea cauzei.
