Într-o analiză recentă publicată pe pagina sa de Facebook, premierul interimar al României, Ilie Bolojan, a subliniat progresele economice obținute în mandatul său, reafirmând că reformele fiscale adoptate au schimbat cursul economiei naționale. Deși a admis că măsurile au generat o scădere temporară a activității economice, el a avertizat că menținerea sustenabilității financiare necesită continuarea reformelor structurale.
Rezultatele politicilor fiscale implementate
Premierul a evidențiat o serie de indicatori macroeconomici care reflectă succesul măsurilor fiscale:
- Reducerea deficitului bugetar: În primele șapte luni ale anului 2026, deficitul bugetar s-a înjumătățit față de aceeași perioadă din 2025, scăzând cu 37%, ceea ce îl apropie pe România de un echilibru în care consumul să fie susținut integral din producția internă.
- Reducerea cheltuielilor cu personalul: Guvernul a reușit să micșoreze costurile aferente personalului din sectorul public.
- Creșterea investițiilor publice: Finanțate în mare parte din fonduri europene, investițiile în primele șapte luni au atins 76 de miliarde de lei, cu aproape 15 miliarde de lei mai mult decât în anul precedent.
- Stabilitate pe plan internațional: Finalizarea Programului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și confirmarea încrederii internaționale prin două evaluări pozitive de rating, în pofida contextului internațional și intern dificil.
Impactul măsurilor asupra populației și provocările viitoare
Ilie Bolojan a recunoscut că aplicarea reformelor a avut un impact negativ asupra nivelului de trai pe termen scurt, explicând că prosperitatea anterioară a fost susținută în mare parte de consum pe datorie, iar reducerea acestuia a dus la o contracție economică temporară. Premierul a calificat efortul de stabilizare drept un lucru colectiv, mulțumind cetățenilor pentru susținere.
În plan politic, Bolojan a semnalat dificultățile pe care le întâmpină un guvern interimar în implementarea reformelor și a criticat Partidul Social Democrat (PSD) pentru blocarea legii salarizărilor, care pune în pericol menținerea controlului cheltuielilor în anii următori.
Reducerea continuă a personalului bugetar
Date recente din iunie 2026 arată scăderea cu 623 a numărului angajaților din instituțiile și autoritățile statului față de luna precedentă, menținând un trend descendent amplu. Astfel, totalul angajaților de stat a ajuns la 1.271.488, în scădere comparativ cu luna mai, în special în administrația publică centrală.
Provocările fiscale pentru 2027-2028
Potrivit premierului, reducerea deficitului bugetar în următorii doi ani, cu o țintă de 5,3% din PIB în 2027, se dovedește dificilă din cauza:
- Întreruperii finanțărilor nerambursabile din PNRR;
- Creșterii cheltuielilor pentru securitate și apărare;
- Altora constrângeri structurale existente în economie.
Ilie Bolojan subliniază necesitatea unui angajament continuu și a unor reforme legislative ferme pentru a asigura stabilitatea financiară pe termen lung a României.
